Poezie
Eminescu, azi, după atâta vreme...
1 min lectură·
Mediu
Trecut-au anii… și eu,
Te-aștept zadarnic pe aceeași ulicioară.
Nu mai răsai asupra mea de mult...
Misterele nopții azi nu le înțeleg,
Si-oricâte stele ard în înălțime,
Luceafărul din ele nu pot să-l mai culeg.
O, dulce înger blând !...
Lasă-ți lumea, din cerurile-albastre,
Și vino pe Pământ !...
Se bate miezul nopții... E ceasul cel de taină.
Iar tu, îngere palid, din valurile vremii,
Apari să dai lumină.
Apoi te duci...plutind, într-o lume de neguri.
Și eu rămân...
Rămân să gust din a ta dulce rază,
Căci pentru totdeauna fi-vei Înger de pază !...
013.151
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Raduly Elena Rodica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Raduly Elena Rodica. “Eminescu, azi, după atâta vreme....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/raduly-elena-rodica/poezie/1763738/eminescu-azi-dupa-atata-vremeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Într-adevăr, este Îngerul nostru. Se va citi și peste o mie de ani. Luceafărul, orbitor printre stele, e greu de cules de cel orbit de sentimente. Poem plăcut, dar lipsesc diacriticele.
0
