"Elegii – III " – 2842 rezultate
0.02 secundeMeilisearchCorneliu Vadim Tudor
I. Poezii, Editura Eminescu, 1977 II. Epistole vieneze, Editura Eminescu, 1979 III. Poeme de dragoste, ură și spernață. Editura Eminescu, 1981 IV. Saturnalii, Editura Albatros, 1983 V. Idealuri, Editura Eminescu, 1983 VI. Miracole, Editura Albatros, 1986 VII. Elegii pentru vietăți, 1988 VIII. Recviem pentru mama, 1989
2 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
HZHoria Zilieru
Horia Zilieru (n. 21 mai 1933, la Racovița, Argeș) este un poet și filolog român. A fost secretar responsabil de redacție la Iașiul literar. * Florile cornului tânăr: Versuri, Editura pentru Litreatură, 1961 (cu prefață de Otilia Cazimir) * Orfeu îndrăgostit, Editura pentru Literatură, 1966 * Alcor, Editura Tineretului, 1967 * Iarna erotică, Editura Tineretului, 1969 * Umbra paradisului. Elegii, Junimea, 1970 * Nunțile efemere, Junimea, 1972 * Orfeu plângând-o pe Eurydice, Albatros, 1973 * Cartea de copilprie, Junimea, 1974 * Astralia. Poeme de dragoste, Junimea, 1976 (copertă de Mihai Bujdei și fotografie de Vasile Blendea) * Fiul lui Eros și alte poezii, Junimea, 1978 (copertă de arh. Vasile Bujdei) * Oglinda de ceață, Cartea Românească, 1979 (copertă de C. Grigoriu) * Orfeon, Junimea, 1980 * Addenda la un fals tratat de iubire, Junimea, 1983 (postfață de Marian Popa) * Roza eternă, Cartea Românească, 1984 * Doamna mea, eternitatea, Junimea, 1987 * Fulgerul și cenușa. Poeme,...
5 poezii, 0 proze
SBSamson Bodnărescu
Samson L. Bodnărescu (n. 27 iunie 1840, satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava - d. 1902) a fost un scriitor și poet român, membru al societății culturale „Junimea”. A scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii și tragediile „Rienzi”, 1868 (inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton), și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare literară minoră. Versurile lui au fost publicate în "Din scrierile lui..." (Cernăuți, 1884). O ediție nouă de Scrieri a publicat Aurel Petrescu în 1968 în colecția "Scriitori români". "Despre el, Tudor Vianu scria: "Este sigur că Bodnărescu a fost un poet de talent, mai cu seamă în mica poezie lirică, de tipul liedului heinian, unde accentele sale pot emoționa și astăzi". Samson Bodnărescu s-a născut, în urmă cu 165 de ani, la 27 iunie 1840, în satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava. După studii primare și liceale făcute în satul natal, la Cernăuți și Rădăuți, Samson Bodnărescu vine...
2 poezii, 0 proze
Haralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
André Chénier
André Marie Chénier (n. 30 octombrie 1762, Constantinopol - d. 25 iulie 1794, Paris) a fost un poet francez, reprezentant al neoclasicismului târziu și considerat precursor al romantismului. Admirator al Revoluției franceze, devine victimă a acesteia și a exceselor Terorii Iacobine. Opera * 1791: "Jeu de paume"; * 1792: Imn pentru elvețieni ("Hymne sur les Suisses"); * 1795: Tânăra prizonieră ("La jeune captive"); * 1801: Tânăra din Tarent ("La jeune tarentine"); * 1819: Poezii ("Poésies"); * Elegii ("Élégies"); * Hermes ("L'Hermes"); * America ("L'Amérique"); * Iambi ("Iambes"). ** André Marie de Chénier, dit André Chénier, né le 30 octobre 1762 à Constantinople et mort guillotiné le 25 juillet 1794 à Paris, est un poète français. Il était le fils de Louis de Chénier. Né à Galata (aujourd'hui Istanbul en Turquie) d’une mère grecque (Elisabeth Lomaca) et d’un père français, Chénier passe quelques années à Carcassonne, traduit dès l’adolescence...
1 poezii, 0 proze
GAGheorghe Asachi
Gheorge Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele...
15 poezii, 0 proze
IGIon Gheorghe
◊ GHEORGHE, Ion (16.VIII.1935, Florica, Buzău), poet. ◊ Cărți publicate: Pâine și sare, București, 1957; Căile pământului, București, 1960; Țara rândunelelor, București, 1963; Cariatida, București, 1964; Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic. Scrisori esențiale, București, 1966; Zoosophia, București, 1967; Vine iarba, București, 1968; Cavalerul trac, București, 1969; Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă, București, 1970; Megalitice, București, 1972; Avatara, București, 1972; Poeme, pref. Marin Mincu, București, 1972; Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre lumea miturilor autohtone, București, 1974; Noimele, București, 1976; Dacia Feniks, București, 1978; Proba logosului, pref. C. Stănescu, București, 1979; Cenușile, București, 1980; Elegii politice, București, 1980; Zicere la zicere, București, 1982; Scripturile, București, 1983; Joaca jocului, București, 1984; Și mai joaca jocului, București, 1985; Condica în versuri, București, 1987; Zalmoksiile, București, 1988;...
8 poezii, 0 proze
Elegii – III
de Johann Wolfgang Goethe
Nu te căi, o iubito, că mi te-ai dat așa iute! Crede-mă, nu gândesc josnic, nu gândesc rău despre tine. Deosebirile-s ale lui Amor săgeți; unele zgârie Și de otravă înceată inima zace cu anii....
Cele 7 elegii ale tristeții
de catalin ioan vega
Pași mici alunecă din gânduri Din viață aleargă clipele flămânde După miracole căzute în taină. Ascuns de tristețe destinul Te învață taina de-a muri… Cât de ușor aleargă în decor Dansul muzelor urcă...
Elegie III
de Claudiu Constantin
Același zâmbet mort m-așteaptă-acasă Și-același drum mă duce către Ea, Același chip și fața-i trasă Mi-arată lumea de dincolo de-a mea. Nu știu de-i noapte sau e zi afară, Nici luna nu mai știu de-i...
Elegie ermetica III
de Cristian Vasiliu
Vor galopa la orizont herghelii negre De nori și gândurile mele concentrice Vor atinge malul și se vor reîntoarce Sleite și scăzute, ca niște soldați Care au pierdut un război nedrept, la vatră....
Ne învață școala să colectăm selectiv
de Vali Slavu
\"Așa vă învață la școală?\" Nu de puține ori, auzim astfel de reproșuri la adresa copiilor, când aceștia aruncă o hârtie pe stradă. Evident, nu sunt învățați să procedeze așa, nici la școală, nici...
Concursuri
de Jianu Liviu-Florian
Concurs de creație literară la Oravița Cultura În cadrul celei de-a XIX-a ediții a manifestărilor culturale „Zilele Eminescu la Oravița“, care se vor desfășura în perioada 15-16 ianuarie 2009, Casa...
Cernăuți (III)
de Bot Eugen Iulian
Îmi amintesc de povestea nescrisă cu teii care au prins rădăcini în cimitir cu teii hrăniți de lacrimile celor care s-au mutat cu traiul sub pământ îmi amintesc și de ziua în care l-am înmormântat pe...
Elegie(3)
de Buzatu Adrian
Elegie obscura I Ascultă cum se prăbușesc cuvintele pe trepte Ca un vals neterminat de toamnă – E târziu și fantoma ta încă doarme II Demult, puteam strivi, printr-o sclipire un munte de îndoieli...
Elegia întâia
de Nichita Stănescu
I. El începe cu sine și sfârșește cu sine. Nu-l vestește nici o aură, nu-l urmează nici o coadă de cometă. Din el nu străbate-n afară nimic; de aceea nu are chip și nici formă. Ar semăna întrucâtva...
Starea Poeziei (III)
de Tudor Cristea
STAREA POEZIEI (III) O cercetare critică asupra poeziei române de azi pe mâine 4. Între manierism și ingenuitatea programatică DE UN ANUMIT ecou s-au bucurat, la apariție, textele MIRUNEI VLADA din...