"Elegii" – 3328 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
Corneliu Vadim Tudor
I. Poezii, Editura Eminescu, 1977 II. Epistole vieneze, Editura Eminescu, 1979 III. Poeme de dragoste, ură și spernață. Editura Eminescu, 1981 IV. Saturnalii, Editura Albatros, 1983 V. Idealuri, Editura Eminescu, 1983 VI. Miracole, Editura Albatros, 1986 VII. Elegii pentru vietăți, 1988 VIII. Recviem pentru mama, 1989
2 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
HZHoria Zilieru
Horia Zilieru (n. 21 mai 1933, la Racovița, Argeș) este un poet și filolog român. A fost secretar responsabil de redacție la Iașiul literar. * Florile cornului tânăr: Versuri, Editura pentru Litreatură, 1961 (cu prefață de Otilia Cazimir) * Orfeu îndrăgostit, Editura pentru Literatură, 1966 * Alcor, Editura Tineretului, 1967 * Iarna erotică, Editura Tineretului, 1969 * Umbra paradisului. Elegii, Junimea, 1970 * Nunțile efemere, Junimea, 1972 * Orfeu plângând-o pe Eurydice, Albatros, 1973 * Cartea de copilprie, Junimea, 1974 * Astralia. Poeme de dragoste, Junimea, 1976 (copertă de Mihai Bujdei și fotografie de Vasile Blendea) * Fiul lui Eros și alte poezii, Junimea, 1978 (copertă de arh. Vasile Bujdei) * Oglinda de ceață, Cartea Românească, 1979 (copertă de C. Grigoriu) * Orfeon, Junimea, 1980 * Addenda la un fals tratat de iubire, Junimea, 1983 (postfață de Marian Popa) * Roza eternă, Cartea Românească, 1984 * Doamna mea, eternitatea, Junimea, 1987 * Fulgerul și cenușa. Poeme,...
5 poezii, 0 proze
SBSamson Bodnărescu
Samson L. Bodnărescu (n. 27 iunie 1840, satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava - d. 1902) a fost un scriitor și poet român, membru al societății culturale „Junimea”. A scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii și tragediile „Rienzi”, 1868 (inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton), și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare literară minoră. Versurile lui au fost publicate în "Din scrierile lui..." (Cernăuți, 1884). O ediție nouă de Scrieri a publicat Aurel Petrescu în 1968 în colecția "Scriitori români". "Despre el, Tudor Vianu scria: "Este sigur că Bodnărescu a fost un poet de talent, mai cu seamă în mica poezie lirică, de tipul liedului heinian, unde accentele sale pot emoționa și astăzi". Samson Bodnărescu s-a născut, în urmă cu 165 de ani, la 27 iunie 1840, în satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava. După studii primare și liceale făcute în satul natal, la Cernăuți și Rădăuți, Samson Bodnărescu vine...
2 poezii, 0 proze
Haralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
André Chénier
André Marie Chénier (n. 30 octombrie 1762, Constantinopol - d. 25 iulie 1794, Paris) a fost un poet francez, reprezentant al neoclasicismului târziu și considerat precursor al romantismului. Admirator al Revoluției franceze, devine victimă a acesteia și a exceselor Terorii Iacobine. Opera * 1791: "Jeu de paume"; * 1792: Imn pentru elvețieni ("Hymne sur les Suisses"); * 1795: Tânăra prizonieră ("La jeune captive"); * 1801: Tânăra din Tarent ("La jeune tarentine"); * 1819: Poezii ("Poésies"); * Elegii ("Élégies"); * Hermes ("L'Hermes"); * America ("L'Amérique"); * Iambi ("Iambes"). ** André Marie de Chénier, dit André Chénier, né le 30 octobre 1762 à Constantinople et mort guillotiné le 25 juillet 1794 à Paris, est un poète français. Il était le fils de Louis de Chénier. Né à Galata (aujourd'hui Istanbul en Turquie) d’une mère grecque (Elisabeth Lomaca) et d’un père français, Chénier passe quelques années à Carcassonne, traduit dès l’adolescence...
1 poezii, 0 proze
VAVasile Avram
Născut la 17 iunie 1940, în satul Lemniu, jud. Sălaj. 1962-1967 Facultatea de Filologie (2 ani la Timișoara, apoi 3 la Cluj unde frecventează și sursurile de filosofie ale lui D. D. Roșca) - 1967-1968 profesor de limba și literatura română și franceză la Școala Generală Holbav, Brașov. - 1968-1976 Redactor, șef de secție și secretar de redacție la yiarul județean "Informația Harghitei" din Miercurea-Ciuc - 1970 predă la Editura Eminescu romanul "Flama" (nepublicat) - 1976 se stabilește la Sibiu, fiind angajat la conducerea Centrului Județean al Creației Populare, îndrumă cercetări etnologice, valorifică datini și obiceiuri folclorice, colaborează la "Transilvania" și "Tribuna Sibiului" cu rubrici permanente. - 1976 publică împreună cu Petru Dumbrăveanu volumul "Tentația naturii. Peisajul și portretul în creația artiștilor plastici amatori". - 1980 scrie prima variantă a poemului transcendental "Elegiile Orhideei" - 1983 predă la Editura "Cartea Românească" romanul "Legat la ochi",...
3 poezii, 0 proze
GAGheorghe Asachi
Gheorge Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele...
15 poezii, 0 proze
Elegii
de constanta mezdrea coman
Sunt fiica si sunt mama femeii nascatoare Si port aevea in destinul meu Magia vietii date,de viata datatoare Prin legea randuita de insusi Dumnezeu! Eu sunt aceia harazita in stare De cine crede...
Elegii
de constanta mezdrea coman
Eu care am petrecut fericita,uimita Visul dragostei pe masura cotropitoare Amurguri de taine in deplina impacare Si viata in sinemi clipa de clipa traita Mostenesc indelungi rataciri,cautari Graba...
Elegii pe tabla de șah
de Viorel Darie
Elegii pe Tabla de Șah Viorel Darie Privirile îmi urmăresc insistent fascinanta tablă de șah. Cu cât o privesc mai mult, cu atât îmi pare că ea, tabla de șah, este cu totul ieșită din uzul comun....
Elegii 78
de Rafael Alberti
1 – Suferința ulcioarelor fără apă, căzute în surghiunul lucrurilor neînsuflețite. 2 – Știrea despre asasinarea nopții, părăsită între mărăcini, arcuri sfărâmate și tinichele vechi. 3 – Sticla care...
Elegii – VIII
de Johann Wolfgang Goethe
Cred când îmi spui că nu plăceai lumii, iubito, În copilăria-ți, și mamei urâtă-i erai, Până când mare-ai crescut, pârguindu-te-n taină; Da, mi te-nchipui ca pe-o copilă ciudată. Floarea de vie, nici...
Elegii – X
de Johann Wolfgang Goethe
Alexandru, și Cezar, și Enric, și Friedrich slăviții, Știu că mi-ar da bucuros jumătate din slavă, Numai o noapte de-ar fi să le las culcușul acesta; Ei însă, bieții, avan stăpâni-ți sunt de Orcus....
Elegii – I
de Johann Wolfgang Goethe
Pietre, dați-mi un semn, vorbiți, înalte palate, Străzi, o vorbă rostiți! Demone, nu te arăți? Însuflețit este tot, da, între sfintele-ți ziduri, Veșnică Roma, și mut, doar pentru mine, e totul. O,...
Elegii – III
de Johann Wolfgang Goethe
Nu te căi, o iubito, că mi te-ai dat așa iute! Crede-mă, nu gândesc josnic, nu gândesc rău despre tine. Deosebirile-s ale lui Amor săgeți; unele zgârie Și de otravă înceată inima zace cu anii....
Elegii – VII
de Johann Wolfgang Goethe
O, cât de vesel la Roma mă simt! cu gândul la vremea Când, dincolo-n nord, tulburea zi m-apăsa. Cer neguros și greu se lasă peste creștet, Ștearsă, informă, lumea zăcea lângă cel ostenit....
Elegiile duineze
de Rainer Maria Rilke
Elegia întâia Cine, dacă-aș striga, m-ar auzi din cetele îngerilor? Și chiar dacă unul din ei dintr-o dată m-ar lua pe inima lui: aș pieri de prea intensa lui ființare. Căci frumosul nu-i altceva...