Poezie
Elegii
Revelatii
1 min lectură·
Mediu
Sunt fiica si sunt mama femeii nascatoare
Si port aevea in destinul meu
Magia vietii date,de viata datatoare
Prin legea randuita de insusi Dumnezeu!
Eu sunt aceia harazita in stare
De cine crede altfel sa ma indoi
Sa dovedesc putere pe cata aparare
Fereste omenirea ce tine de-amandoi!
Traind intocmai,in adancul meu
Magia vietii in sine,de viata datatoare
Slujesc si apar taina atotbiruitoare
Cu harul dat de insusi Dumnezeu!
-
Cuvantul se lasase acolo,in pustiu
Se raspandise in lipar peste-o duna
Din clipa ceia...inca,chiar daca e tarziu
Ecouri mai rasfrange,aevea parca suna...
Mi-apare ca surprinde tot intr-un fel \"portable\"
Morgane-n dans pe-un relief concentric
Intreaga vesnicie ascunsa-n \"rose de sable\"
Rosiatic cristalina...un idiom excentric...
Dorind ca sa dau nume imensului decor
Pe-o duna-n preumblare traisem nemasura
Din cate orizonturi...fiorul unui zbor
Ce-a sagetat lumina...si-acuma ma-mpresura...
Algeria,Sahara,1976.
-
Ca intr-o mica elegie
Deseori ma regasesc
In gradina casei mele
Printre flori ce ingrijesc!
Zori de zi!Simt cum lumina
Si pe mine si pe ele
Ne impresoara in gradina
Colt de rai...a casei mele!
Diafane,imbatatoare
Se revarsa precum eu
Cu privirea prind in zare
Destramat...un curcubeu!
001.118
0