"Ebreia" – 193 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
LBLudwig Börne
Ludwig Börne a fost un scriitor german politic și satirist de origine evreiască.După ce a studiat medicina la Berlin și Halle renunță la ea pentru a studia științele politice la Heidelberg și Giessen. A lucrat în jurnalism pentru ziare liberale Staatsristretto și Die Zeitschwingen. În 1918 s-a convertit la luteranism, schimbîndu-și numele din Lob Baruch în Ludwig Börne. După înterzicerea ziarului editat de el, die Wage, se retrage pentru o vreme din publicistică. Urmărind revoluția din 1830 din Franța, oarecum dezamăgit de ea, scrie o serie de strălucite scrisori satirice Briefe aus Paris. Mireasa din Paris este lucrarea lui Börne cea mai cunoșcută și un punct de cotitură pentru jurnalismul german. Acest lucru la propulsat ca unul dintre liderii mișcării Germania tînără. Moare la Paris în 1837. Operele sale sunt cunoșcută pentru stilul și vena lor satirică. A scris și o serie de poveștiri scurte și schițe. Este și autorul unor aforisme asupra realităților politice ale vremii. *****...
1 poezii, 0 proze
FKFranz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
ABAurel Baranga
Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste, "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca "sarcină de partid" să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga. Opere Poeme în abis, 1933 Ninge peste Ucraina, 1945 Marea...
9 poezii, 0 proze
RCRadu Cosașu
Radu Cosașu (născut Oscar Rohrlich, 29 octombrie 1930, Bacău) este un scriitor român contemporan, unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele. Născut într-o familie din mica burghezie evreiască, după 23 august 1944 Radu Cosașu pornește prin a fi un admirator sincer al socialismului real, pentru ca, după evenimentele din Ungaria din anul 1956 și, mai cu seamă. după Primăvara de la Praga (1968), să-și reconsidere ferm opțiunile. Autor, după 1956, al faimosului imperativ al "adevărului integral", este concediat de la redacția unde lucra și rămâne fără loc de muncă mai bine de un deceniu. Colaborează la diverse reviste și publică numeroase volume de nuvele sau romane (v. ciclul "Supraviețuiri"). I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Un august pe un bloc de gheață (1971). După 1989, este co-fondator, alături de Andrei Pleșu, Tita Chiper și Zigu Ornea, al revistei de cultură Dilema (astăzi, Dilema veche) și colaborează la diverse alte publicații. Cariera de...
1 poezii, 0 proze
NCNina Cassian
Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (n. 27 noiembrie 1924, Galați), este o poetă, eseistă și traducătoare româncă. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Elena, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând "să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc." În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânara poetă. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. "După un ocol de...
73 poezii, 0 proze
CSCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
FMFlorin Mugur
Florin Mugur (n. 7 februarie, 1934, București; d. 9 februarie, 1991) a fost un poet, eseist și prozator român de etnie evreiască. A debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima carte a sa.[1] A fost redactor la editura Cartea Românească, and redactor-șef adjunct al revistei Argeș. Prieten apropiat al lui Norman Manea. Când soția, Iulia, a decedat, și fiind și el însuși bolnav, s-a sinucis. Scrieri "Visele de dimineață" "Mituri" "Piatra palidă"- pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor "Aproape noiembrie" "Convorbiri cu Marin Preda" "Profesiunea de scriitor" "Ultima vară a lui Antim" "Scrisori la capătul zilelor" "Vârstele rațiunii" "Dansul cu cartea" "Viața obligatorie" "Portretul unui necunoscut" "Firea lucrurilor" "Schițe despre fericire"
10 poezii, 0 proze
Boris Druță
Nascut la 5 februarie 1955, in satul Inesti, sectorul Telenesti, judetul Orhei (zona de Centru, codreana a R.Moldova). Locuieste la Chisinau. A publicat 9 (noua) carti de literatura: 1. \"La Ineasca\", 1989 ( povestiri, nuvele, schite); 2. \"O femeie isi cauta...pantalonii\", 1997 ( schite, nevele, povestiri umoristice, in maniera lui Yaroslav Hasek); 3. \"Catacomba\",1998 ( Povestiri, nuvele,cu tematica sociala, serioasa); 4. \" Un jazz pentru mileniul trei\", 1999 ( Abodreaza probleme interetnice: problema evreiasca, romilor istoria neamului etc.Cartea include un ciclu versuri, proza, o piesa de teatru); 5. \"Copiii serenadelor\", 2000 ( include doua romane de proportii, care oglindesc evenimentele istorice ale Basarabiei de la sfirsitul anilor 20 ale secolului trecut pina la evenimentele legate de conflictul Transnistrean etc.Al doilea roman \"Acoperis de-asupra ploii\", oglindeste viata societatii moldave din anii 1970-1980 al secolului XX; 6. \"Sarcofagul\", 2000 ( include...
0 poezii, 0 proze
FBFilip Brunea-Fox
Filip Brunea-Fox (n. 18 ianuarie 1898, Roman, d. 12 iunie 1977, București) a fost pseudonimul literar al lui Filip Brauner. Unul din cei mai cunoscuți reporteri interbelici, de origine evreiască, cel care, alături de Geo Bogza, a pus bazele reportajului literar românesc. A scris numeroase reportaje literare publicate în presa interbelică. Este autorul carții Orasul măcelului (Jurnal al rebeliunii legionare din 1941 București) publicată în 1944. A realizat un număr însemnat de fotografii având ca tema socială situația evreului în România. A colaborat la 75 H.P., unu și Punct și a fost unul dintre editorii principali ai revistei Integral.
3 poezii, 0 proze
FAFelix Aderca
Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puiești, județul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, București) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician și eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu. Urmează școala primară la Puiești, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcționar la Ministerul Muncii. Ia parte la ședințele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri și romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipație din literatura română, Orașele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor. Opere * Motive și simfonii, 1910 (poezii) * Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii) * Fragmente. Romanțe, 1912 (poezii) * Reverii sculptate, 1912 (poezii) * Țapul, 1921 (roman) * Domnișoara din strada Neptun,...
3 poezii, 0 proze
Ebreia
de George Bacovia
Ebreie, Plângând te-ai dus de-aicea peste mări Și te-a cuprins, pe veci, în depărtări, America... Ebreie, De dorul țării noastre, de alean, Tu mori plângând, privind peste ocean, Eu gem în vechiul...
Problema evreiască
de Karl Marx
Problema evreiască (Braunschweig, 1843) Evreii germani cer emanciparea . Ce fel de emancipare doresc ei ? Emanciparea civică și politică. Bruno Bauer le răspunde : În Germania , nimeni nu este...
Cronica unui popas la Comunitatea Evreiască din Brașov
de andrea ghita
Cântatul în comun aduce bucurie în suflete și constituie un liant durabil. Acest fapt l-am constatat în mijlocul coriștilor Comunității Evreiești din Brașov, pe care i-am întâlnit la o repetiție de...
Sunetul de vioară
de Nicole Pottier
REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 223 (1023) - 8-27 ianuarie 2005 Nu sunt puțini ieșeni stabiliți la Haifa, dar nu toți scriu poezie, iar poezie de calitate scriu și mai puțini, poate nici unul, cu o...
medalion
de bianca marcovici
Realitatea Evreiasca, nr. 227, 10 aprilie, 2005 Perspective pentru 2005 Bianca Marcovici , Israel (medalion) pag.9 Locuiesc în limba româna Proiecte de viitor? Meseria mea de inginer constructor,...
Holocaust
de Viorel Vrânceanu
Motto: \"Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa. Multi altii, inclusiv polonezi, au murit in acelasi fel\", a declarat Iliescu. Poliglot \"Măi dragă\", mare diplomat, Vorbește...
sunetul de vioară
de bianca marcovici
Sunetul de vioară de Nicole Pottier REALITATEA EVREIASCÃ Nu sunt puțini ieșeni stabiliți la Haifa, dar nu toți scriu poezie, iar poezie de calitate scriu și mai puțini, poate nici unul, cu o...
Impactul ...cu poezia Biancăi Marcovici
de bianca marcovici
Impactul ...cu poezia Biancăi Marcovici Sursa: REALITATEA EVREIASCÃ 3-03-08 Pe poeta Bianca Marcovici-originară din Iași, stabilită în Israel, la Haifa, în 1991- o reprezintă cele peste 20 de...
Anotimp
de sînziana dinu
Ieși de sub tancuri – Fii cea mai evreiască Zi de cireșar.
Nu mai iubesc Polonia, m-am lăsat de-atâta... fumat
de Irinel Georgescu
Mai înainte de-a mă naște eram o poloneză dintr-o familie mixtă pomeraniană (nemțească) și evreiască nesionistă, mai degrabă cosmopolită, locuiam la Cracovia, nu vă spun încă totul de familia mea, vă...