Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Durerea până la capăt"18093 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
40 rezultate
Jaufré RudelJR

Jaufré Rudel

AutorClasic

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

Camelia C.PetreCC

Camelia C.Petre

AutorAtelier

Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.

15 poezii, 0 proze

IN

Ion Neculce

AutorClasic

ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...

0 poezii, 0 proze

Claudiu Alexandru SurmeiCS

Claudiu Alexandru Surmei

AutorAtelier

Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge

1 poezii, 0 proze

I

ionut

AutorAtelier

Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...

1 poezii, 0 proze

VL

Valentina Leff

AutorAtelier

...la început a fost durerea...

3 poezii, 0 proze

AmbrosiaA

Ambrosia

AutorAtelier

Nu sunt durerea ce te doare, eu ti`s durerea ce te consuma.

2 poezii, 0 proze

SerbanS

Serban

AutorAtelier

Incerc doar sa mai uit de durerea care oam in suflet

6 poezii, 0 proze

someoneS

someone

AutorAtelier

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!

2 poezii, 0 proze

pop romeoPR

pop romeo

AutorAtelier

Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com

869 poezii, 0 proze

Durerea până la capăt

de Stefan Doru Dancus

Durerea până la capăt Există perioade în care tenebrele răutății omenești mă înving. Mă prăbușesc în abjecția trăirilor oamenilor, las să-mi ajungă până la suflet duhorile financiare pe care le emană...

PoezieAtelier

cuando tengo miedo / cuando pienso en la muerte

de Daniela Bîrzu

nu te vindeci de boli cum nu te vindeci de singurătate.stai în mijlocul altor oameni pe o stradă aglomerată.cum te vei chema atunci? ce resort se va declanșa după închiderea valizelor? pocnetul lor...

PoezieAtelier

proiecții

de Daniela Bîrzu

nu te vindeci de boli așa cum nu te vindeci de singurătate. stai în mijlocul oamenilor pe o stradă pierdută. cum te vei chema atunci? ce resort se va declanșa dupa închiderea valizelor și pocnetul...

PoezieAtelier

Limita

de Mihaela Plesa

Nu mi-am imaginat niciodata scena. Dar am stiut ca de data asta nu voi fugi. Ba dimpotriva. Voi merge incet. Mi-am luat pardesiul, are ceva in el de demult, de actrita demodata. Dedesubt o rochie...

ProzăAtelier

teodor dume, durerea din spatele cărnii. o nouă carte

de Teodor Dume

durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dume cartea are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a...

Atelier

din când în când era marți

de Nora Iuga

cum poți să mai exiști când ți se taie raiul în două și malurile lui stau față-n față ca niște armate dușmane vreau să scriu acum cât creierul sângerează pixul acesta este egalul lui dumnezeu nu...

PoezieClasic

până la capătul poveștii, mi-am zis că e bine

de George Pașa

se-aruncă, din fugă, bezele soarelui. parc-ar fi senin, dar trec ba un nor, ba un câine, ba un nor, ba un câine... i-ai prinde, în glumă, de coadă, și ei să nu simtă durerea, să nu te umbrească, să...

PoezieAtelier

Cu părul ud până la podea

de Zavalic Antonia-Luiza

cu toată iubirea pe care mi-o porți ești mai aproape de viața mea încât pot clădi nisipul și tot drumul înapoi într-o singură scoică deschisă și îngropată în mare și simt că nu te mai pot iubi până...

PoezieAtelier

La capat de trotuar~2

de Luana Gavan

Un portofel destul de micut, negru si...gros. Dau sa ma apropii de el cand o durere imi sageteaza genunchiul si cad din nou pe asfaltul ala atat de tare. Cativa oameni trec pe langa mine, dar...

ProzăAtelier

SÃPTAMANA DE LA CAPATUL DRUMULUI

de Claudia Martis

SÃPTAMANA DE LA CAPATUL DRUMULUI Miercuri... M-am intors de cateva zile in oras. Au trecut zece ani de cand am plecat, zece ani de cand am fugit din fata amintirilor, sperand sa uit. De ce...

ProzăAtelier