Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cu părul ud până la podea

1 min lectură·
Mediu
cu toată iubirea pe care mi-o porți
ești mai aproape de viața mea
încât pot clădi nisipul și tot drumul înapoi
într-o singură scoică
deschisă și îngropată în mare
și simt că nu te mai pot iubi până la capăt
că orice înecare este o suprafață
pe care umblu cu sete
de câte ori inimile noastre se bat apoi fac dragoste apoi
mor într-o singurătate deplină în care nimeni
nu îndrăznește să rostească
o rugăciune măcar
pentru izbăvire sau pentru groază
totul este o întunecare în care noi intrăm primii
să ne izbim de adevăr cu tandrețe
și teamă
știind că durerea aceasta începe să erupă
cu mult mai devreme
decât am învățat să iubim.
025.223
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
115
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Zavalic Antonia-Luiza. “Cu părul ud până la podea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14070948/cu-parul-ud-pana-la-podea

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Suferința din vulcanul lăuntric începe să erupă cu mult mai devreme decât am învățat să iubim, lava este formată din substanța bolii și acoperă angoasele și anxietățile, abia după ce am cunoscut suferința și simptomele ei nevrotice și obnubilante, am experimentat iubirea, ce nu se poate desfolia de suferință, al cărei antidot este extazul.
Iubirea apropie până la contopire și identificare cu eul celuilalt, însă dacă-și depășește marginile, poate provoca beatitudine sau, din contră, înnebunire.
0
O descriere excelentă,

mulțumesc Răzvan pentru opririle pline de duh, pline de substanță.

Mulțumesc Eugenia, pentru recomandare; nu mi-a venit să cred.

0