"Durerea de-a fi" – 18087 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
JRJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Carmen Sylva (Principesa Elisabeta)
Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...
0 poezii, 0 proze
MMarcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Durerea de-a fi
de Alain Bosquet
Plopul se zbate în vijelie: o să-și ia zborul? Zidul nu mai vrea să fie zid, de aceea se prăbușește pe marginea fluviului. Amurgul are, uneori, remușcări: nu merită ziua un alt noroc, alt privilegiu?...
durerea de-a fi om
de Lory Cristea
să nu vă pună dracul sau Dumnezeul tristei mele nașteri să mă mai credeți copil prost, paiață.... ce tinde după false recunoașteri statui visând în viață literatura... un copil bolnav e... și nimeni...
durerea de a fi piatră
de Ștefan Petrea
omenește vorbind cuvântul ține de dezvoltarea în divinitate a bacteriei ținutului în brațe a literei un virus de trei parale când îmi injectez Timp dacă aș vrea aș putea muri în ligheanul cu stele pe...
Dis-de-dimineață Dumnezeu s-a plâns de durerea de măsele (sau despre Calistrat Costin greșind galaxia!)
de Plopeanu Petrache
Sunt convins că începutul unui poem nu poate fi programat, așa cum, poate, nici începutul genezei nu a fost ceva premeditat: după fiecare nouă acțiune, Dumnezeu vedea că noul element care se adăuga...
Noi doi (sau în fine)
de Catalin Pavel
noi doi adică dezastrul precedat de panouri reflectorizante regulamentare d e z a s t r u noi doi adică tu în sala de așteptare cu durerea de stomac pe care femeile o ascund de atîtea ori, zîmbind...
Câmp de mărăcini
de Tudor Negoescu
Un liric înzestrat cu un pregnant spirit moralizator se dovedește a fi Nicolae Maroga Enceanu în ultimul său volum de versuri, Câmp de mărăcini, apărut în anul 2002, la editura craioveană Sitech....
Pagina de „The social network” rămasă-n jurnalul lui Arcibald
de Adrian Firica
* ... îmi plăcu teatrala figură ce-o făcu la Cluj Claudiu (Claudiu Cel Ce-și Dă Izmenele Cadou Conferinței de Presă!), pentru că până-n cele din urmă, nici dacii nu prea purtau lenjerie intimă, nu?!...
A l t a r u l,
de florentina craciun
Te-am ridicat pe un altar mai sus chiar și de stele Iar visul de a fi de-apururi pare-a fi plecat de langă noi, Te vei scălda în aburii durerii ca-n lacrimile mele, Și nu vei ști nicicând plăcerea...
Balada porcului de rând
de Atropa Belladona
Balada porcului de rând de autor (încă) necunoscut Cic-ar fi în țară un porc, fermecat Pe când sărăcuțul dormea încă-n pat, Prin osu-i domnesc sânge-albastru curge, Iar șoricu-i plânge, vai, ce tare...
Stare de urgență
de Maria Elena Chindea
când au raționat oxigenul la care aveam dreptul fără penalizare cu-o viață sfatul mamei a fost să aplic pentru viză doar pentru țări de butaforie acolo se pășea ușor printre oameni fără să rănești...