"Distinsul nostru coleg epigramistul Laurențiu Ghită trezește sentimente umane până și-n monumente!" – 8224 rezultate
0.04 secundeMeilisearchPaul Bărbulescu
Paul Bărbulescu a fost un poet român. Colaborări la ziare și reviste: Viața intelectuală, Licăriri, Timpul nostru, Litere, etc. Lucrări individuale: * Cenușiu, * Scurt comentariu critic la poesia lui Virgil Treboniu, 1945 Lucrări editate de sau la care a contribuit Paul Bărbulescu * Destinul văzut de: Paul Bărbulescu, Ion-Horia Munteanu, Gheorghe Manea Manolache, Constantin Pârlea, Cristian Sârbu, Virgil Treboniu, București, 1938 * Dumnezeu adorat / Paul Bărbulescu, Ilariu Carpen, Ion Horia Munteanu, București, 1938 * Ianuarie 1940 : [Versuri] / [de] Paul Bărbulescu, Mihu Dragomir, Emil Gavriliu, București, 1940 * Iunie 1940 / [Versuri de] Paul Bărbulescu, Nelu Cristescu, Dimitrie Moldovanu, București, 1940 * Cartea albă : [Versuri] / [Paul Bărbulescu, Nellu Cristescu, Petru Homoceanul], București, 1940
1 poezii, 0 proze
Mitropolitul Varlaam
MITROPOLITUL VARLAAM In activitatea sa culturara Vasile Lupu fu secondat de catre mitropolitul Varlaam, un carturar distins din acea epoca. Ca scriitor , mitropolitul Varlaam se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care el si-o formeaza in regiunea Neamtului. Mitropolitul Varlaam, ca toti carturarii epocii, cunostea bine si limba slava bisericeasca si, probabil, si limba rusa. Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care umplu sec al XVII-lea si, al XVIII-lea. Desigur, aceste carti astazi au un interes pur stiintific. Ele insa contribuie la dezvoltatrea limbii literare romanesti. Limba romana in aceste traduceri capata putere de expresivitate pe care noi n-o gasim in sec. al XVI-lea. Ea gaseste o larga raspindire printre carturari. Cea dintii traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvita (Scara) lui Ioan Scarariul traducere ce n-a vazut lumina tiparului. Opera lui...
0 poezii, 0 proze
Răzvan Țupa
Primul său volum publicat in 2001, „fetiș”, a fost distins cu Premiul național pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoșani, în ianuarie 2002. În 2003, “fetiș – o carte româneasă a plăcerii” a făcut obiectul unei a doua ediții revăzute și adăugite la Editura Vinea. În 2005 a publicat volumul „corpuri românești” la editura Cartea Românească. A fost unul dintre fondatorii revistei de poezie Versus-Versum pe care a condus-o ca redactor șef din 2005 până în 2007. Din 2006 până în 2008 a fost redactor șef al revistei Cuvântul. Până acum a participat la festivaluri, ateliere și lecturi de poezie în București, Constanța, Timișoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chișinău și în străinătate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, New York, Paris, Praga, Roma). Între 2005 și 2010 a organizat întâlnirile Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelaționale, un proiect de încurajare a interacțiunii poetice.
0 poezii, 0 proze
Rabindranath Tagore
Rabindranath Tagore s-a născut în anul 1861, la Calcutta, într-o distinsă familie bengaleză. Tatăl lui, Debendranath Tagore, a fost un Maharishi (înțelept mistic), reformator al hinduismului. Mama lui, Sharada Devi, avea deja 12 copii, unii chiar căsătoriți, atunci când Tagore s-a născut. Educat în cadrul familiei, el primea și lecții de engleză. I-a citit pe poeții bengalezi încă din copilărie și el însuși a început să scrie poezii de la vârsta de opt ani. Tagore a fost pentru scurt timp și la o școală britanică, însă educația convențională i s-a părut improprie. Tatăl său dorea ca el să devină avocat și l-a trimis în Anglia, pentru specializare. Acolo, Tagore a fost impresionat de conferințele liberale ținute de John Bright și W. E. Gladstone. În 1879 s-a înscris la Colegiul Univesitar din Londra, însă tatăl lui i-a anulat înscrierea, din motive neclare. În 1883 s-a căsătorit cu mireasa (minoră) aleasă de familia lui, în cadrul unei ceremonii restrânse. Au avut patru copii, iar...
110 poezii, 0 proze
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...
1 poezii, 0 proze
beatrice rodica giosan
viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea
35 poezii, 0 proze
Stefanovic Zoran
Scenarist, scriitor, redactor. Este licențiat al Facultății de Artă Dramatică din Belgrad, secția dramaturgie/scenariu. A fost distins cu zece premii pentru diverse lucrări artistice din domeniul filmului, teatrului, literaturii și benzilor desenate. În calitate de redactor și producător a lucrat pentru mai multe firme sârbești care se ocupă de cultură, unde s-a specializat în cultura balcanică tradițională și în tehnologia informatică. A publicat volumul de teatru Orfeul slav și alte drame, Editura Znak Sagite, 1995, Belgrad. Este inițiatorul și președintele Proiectului cultural RASTKO - Biblioteca sârbilor pe Internet Este unul dintre inițiatorii asociației internaționale "Rețeaua culturală balcanică".
1 poezii, 0 proze
Stefanoviæ Zoran
Scenarist, scriitor, redactor. Este licențiat al Facultății de Artă Dramatică din Belgrad, secția dramaturgie/scenariu. A fost distins cu zece premii pentru diverse lucrări artistice din domeniul filmului, teatrului, literaturii și benzilor desenate. În calitate de redactor și producător a lucrat pentru mai multe firme sârbești care se ocupă de cultură, unde s-a specializat în cultura balcanică tradițională și în tehnologia informatică. A publicat volumul de teatru Orfeul slav și alte drame, Editura Znak Sagite, 1995, Belgrad. Este inițiatorul și președintele Proiectului cultural RASTKO - Biblioteca sârbilor pe Internet Este unul dintre inițiatorii asociației internaționale \"Rețeaua culturală balcanică\".
0 poezii, 0 proze
Sim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
Adolfo Bioy Casares
S-a născut la Buenos Aires pe 15 septembrie 1914 și a murit pe 26 martie 1999; scrie prima nuvelă la 11 ani, începe să studieze dreptul și filozofia, dar întâlnirea cu Jorge Luis Borges îi schimbă destinul. Este unul din maeștrii absoluți ai literaturii fantastice. Dupa aceasta se dedică in intregime literaturii (cu Borges avea de altfel să colaboreze, începând prin a compune un... anunț publicitar pentru iaurtul produs de firma tatălui său si continuand cu o serie de povestiri polițiste). Nuvelele sale fantastice uimesc prin perfecțiunea construcției, în care imaginarul se suprapune cu realul. Tot ce scrie Bioy Casares ține, de fapt, de romanul de aventuri care nu suportă nici un adaos stilistic inutil. Se stinge din viață la Buenos Aires, fiind considerat un veritabil patriarh al literaturii fantastice. Romane publicate: La invencion de Morel (1940)( Invenția lui Morel, trad. rom. 2003) El perjurio de la nieve (1944)(Sperjurul zăpezii) Plan de evasion (1945)(Plan de evadare) La...
2 poezii, 0 proze
Distinsul nostru coleg epigramistul Laurențiu Ghită trezește sentimente umane până și-n monumente!
de dumitru cioaca-genuneanu
\"Dintre alte ipoteze Situația îmi place: Masa, zău, mai bine tace Decât să vocifereze\" (Laurențiu Ghiță) monumentu-n pragul serii despre Ghiță parcă-mi zice: -de n-aș fi Masa Tăcerii eu c-un șut...
Concursiada epigramoasă
de Rodean Stefan-Cornel
Sunt un om calculat, deci îmi fac tot timpul, tot felul de calcule. Pe câteva dintre cele mai recente le voi expune în continuare, pentru toți cei interesați de epigramă și de fenomenul epigramatic....
Petruț Pârvescu - prezent acasă, în revista Argeș!
de Aurel Sibiceanu
Petruț Pârvescu, distinsul nostru coleg de comunitate literară, a avut amabilitatea să ne ofere o mărturisire pentru a fi publicată în revista locului în care s-a născut, a copilărit și s-a...
presupunere
de dumitru cioaca-genuneanu
\"ce-i poezia?\" (Intrebare la care distinsul nostru coleg si amic Alin Aladin inca nu a gasit un raspuns definitiv) pan\' nu sti ce e poezia tu fi\'nd om onest, asum, ca nu comiti herezia de-a ne...
impresii din bazilica Ioan Peia
de dumitru cioaca-genuneanu
\"pun sau nu pun icoane pe pereți?\" (Intrebare existențială la care distinsul nostru coleg Ioan Peia a găsit un răspuns magistral) spre-a nu-i face tăroboi fete de minorități Peia pune pe pereți...
rudydrama
de dumitru cioaca-genuneanu
Studiu introductiv. De curând a apărut pe site sub numele foarte talentatului nostru coleg Rădulescu Florin, preamărit de condeie adiacente ca Marele Gladiator Rudy și denigrat de pixuri...
Învățăm împreună (1)
de Rodean Stefan-Cornel
Acum câteva zile, în miezul unor dezbateri de pe acest site, distinsul nostru coleg, Dan Norea mi se adresa astfel: “Cornel, glumesc, dar problema e serioasă. Cred că n-ar fi o idee rea să deschizi...
Tribuna lui Suman
de Paul Bogdan
Dintr-un interviu din „Tribuna” de Cluj, realizat de Ștefan Manasia cu poetul și, mai nou, criticul literar Eugen Suman, aflăm că poezie.ro este o chestiune revoltătoare și că datorită unei reacțiuni...
Un mărțișor pentru Tataia!
de Gârda Petru Ioan
Născut la 1 martie în urmă cu exact 85 de ani, deci în vremea celeilate mari crize economice a lumii, distinsul, valorosul, apreciatul, elegantul, simpaticul nostru coleg Constantin Iurașcu-Tataia...
Spirit de breaslă. Ierarhizarea valorilor
de george geafir
Scriitorul Petre Nițescu, persoană cumsecade și onorabil profesor de liceu, fusese făcut albie de porci de un cetățean cu nume lipsit de importanță. În atare situație, ceru sprijin unui confrate: -...
