"Din intunericul prea des" – 23082 rezultate
0.01 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
moisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
Perdaica Andreea Claudia
Gadeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.
30 poezii, 0 proze
Ardelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
Francisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
Giovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
Tarniceri Aurelia
La început, am fost un pumn de lut în mâna Creatorului meu. Cu dragostea Lui, El m-a mângâiat și mi-a dat formă și culoare. Apoi m-a așezat în brațele vieții care să mă ducă la izvoare și să mă umple. Însă pe drum, nu știu cum, am lunecat în abis și m-am transformat în cioburi. El, taina existenței mele, m-a cules bucată cu bucată și m-a așezat în vasul în care adunase toate lacrimile mele. Apoi, a luat lumină din însăși ființa Lui și a așezat-o în inima mea. Și astfel am devenit lumină din lumină, străpungând întunericul și devenind... un strop de divin.
121 poezii, 0 proze
Pop Tudor Dan
Nume:Pop Prenume:Tudor Data nasterii:16.01.1989 Date de contact:e-mail p_tudorr@yahoo.com Activitati si realizari:2005-publicarea de articole(romana si engleza) in revistele liceului de provenienta . 2006-infiintarea echipei de teatru "Lumina din intuneric" 2006-prima piesa de teatru in engleza jucata. 2006-premiu special pentru participare la manifestarea"Seara medievala la Zalau" cu o piesa de teatru. 11 iunie 2006-premiu special acordat la festivalul de teatru "Liceenii" pentru piesa de teatru "Lumina din intuneric". 2006-locul 2 la concursul de proiecte antidrog "Impreuna" pe judetul Salaj. 2007-locul 1 la concursul de proiecte antidrog categoria film de scurt metraj(15 min)pe judetul Salaj 2007-premiu pentru cel mai original text acordat de catre Consiliul Local al Tinerilor piesei de teatru "Orfeu din infern si Ovidiu in exil"-opera rock 2007-publicare de articole in diferite ziare din Baia-Mare.
1 poezii, 0 proze
Din intunericul prea des
de Elisabeta Branoiu
Aș vrea să zbor spre infinit, cu mult mai sus de nori, săltând pe unda-i fină, pierzându-mă în Cupola de Lumină. Purtând pe aripile-nsângerate arome de crin și de bujor, cu dorul și durerea-n suflet,...
In noaptea cu cântec de jale
de Elisabeta Branoiu
Strigarea-n suferință A celui ce se înneacă, În ruga lui, la Domnul, Smerit genuchii-și pleacă. - O!... Doamne!... Tu mă îndemni să ies, Din întunericul prea des. Dar, mă vijelesc atâtea gânduri,...
Mă lupt
de Elisabeta Branoiu
Mă lupt din răsputeri, s-ajung la Tine-n Vârf de Munte. Dau mereu lupta cu lutul... Mă prăvălesc prin întunericul prea des, urc apoi, și scormonesc întregul Univers, să caut, de aflu nestemate, să le...
Sensul bine ascuns
de liviu gradinariu
Sensul bine ascuns Dumnezeu mi se relevă îndeosebi la necaz unde ca un alpinist al abs+o+lutului defrișez păduri de simboluri până dau de mine însumi de masca pe figură căci e frig afară... cât...
Acasa mea
de Camelia Oprița
În aerul tău a fost întotdeauna o stare de puritate care mă ținea departe de tristeți și de marile adâncimi ale norilor. De fapt, niciodată nu ți-am spus suficient despre realitatea mea, niciodată...
E trist când nu ești lângă mine
de Elisabeta Branoiu
Se clatină piciorul meu?... Of!...Mi-e tristă inima? Intoarce-te curând... suflete cald, parcă depărtarea dintre tine și mine ar dura mai mult de o mie de ani! E trist când nu ești lângă mine, dar tu...
Masina de citit ganduri
de Mihaela Plesa
Cel mai fericit a fost Bagabontul cand a primit cadou de ziua lui, masina de citit ganduri. Nu ca ar fi primit vreodata un cadou de ziua lui, asta nu se intampla pentru ca nici tanti Matilda,...
Vino un pas, Iubite !...
de Elisabeta Branoiu
Vino Tu, un pas, Iubite !... de Elisabeta Branoiu Întunericul e mult prea des, peste zidurile înalte ale iubirii, nu pot să străbat... Iar viața fără Tine, Iubite, nu mai are sens! Am să rămân cu cu...
Versus
de Eugen Constantinescu
Bun, rau, Geniu, nebun, Pe nicaieri, sau pe-un drum, curcubeu in desert roditor nisip sterp, prost sau poate prea destept fara inima in piept, simtitor sau inert, cu siguranta...incert. Dimineata ca...
