"Despre clipa" – 20460 rezultate
0.02 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh
scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca
Theatron
despre teatru
de Ioana Petcu
clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
TATimis Adeline Adriana
Imi place sa-mi traiesc viata la maxim!!!merita fiecare clipa chiar daca e frumoasa si plina de impliniri sau trista,posomorata cu vise spulberate...tocmai despre asta sunt poeziile mele,impliniri,neimpliniri,viata si problemele ei,iubiri s.a. Am 16 ani si scriu de la varsta de 7 ani,imi plac animalele muzica desenul tot ce e cuprins de arta si umanism,de asemenea imi plac sporturile foarte mult in special sporturile extreme(motocros.skateboard si bicicleta)cat si fotbalul.Intr-un cuvant sunt o fata plina de energie
6 poezii, 0 proze
PCPanait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
RARafael Alberti
Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturg spaniol, reprezentant al Generației de la '27. Opera 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra") 1926: Iubita ("La Amante") 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí") 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto") 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles") 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro") 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria") 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia") 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada") 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida") 1944: Maree ("Pleamar") 1944: Caraghiosul ("El adefesio") 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná") 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado") Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El...
108 poezii, 0 proze
HPhose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
APAron Pumnul
Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania. Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul isi continua studiile la Blaj si la Cluj, unde absolva cursurile de filozofie. In 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj si in acelasi an este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La intoarcerea de la Viena in 1846 isi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj, unde preda ideile curente ale filozofiei nationaliste, in care se incadrau teoriile despre dreptul natural al indivizilor si popoarelor, utile cauzei eliberarii poporului roman. Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara, devenita in 1848 "Organul National". Un alt ziar scos de...
0 poezii, 0 proze
IGIoana Geacăr
Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București(2001) Prof. de scriere literară Târgoviște. Cărți publicate: « Scrisoare pentru cei dragi », 1988(poezii pentru copii) Editura Ion Creangă , Bucuresti « Lumină de sare »,(versuri)1997, Ed Macarie, Târgoviște « Contre-jour », 2000,(versuri, Editura « Bibliotheca» « Povești cu vrăbii și Zgriburici »(proză pentru copii, 1999, Editura Lucman , București) « Joacă-te cu mine, bunică Iolanda!»(poezii pentru copii), 2000, Editura « Bibliotheca », Târgoviște, „Aparte”, 2006, Ed.”Vinea". "Rosée pleurante"("Plânsul de rouă"), Collection Franche Lippée, nr 293, Editions Associatives Clapas, Millau, noiembrie 2006, Franța, (traducător: Marius Bădițescu) "Dictatura auctorială. Eseu despre proza experimentală a lui Mircea Nedelciu", Editura Libra, 2009 (cu o prezentare de Eugen Negrici) Colaborări cu poezii, eseuri si articole de critică literară în « Amfiteatru », « Litere », « Luceafărul », « Astra », « Argeș », « Curier literar », «...
152 poezii, 0 proze
PHPaul Heyse
Paul Johann Ludwig von Heyse (n. 15 martie 1830 la Berlin - d. 2 aprilie 1914, München) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 și-a asigurat un loc bine definit datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. Motivația juriului Nobel: "ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, ca fiu al unui profesor universitar, Karl Wilhelm Ludwig Heyse și al lui Julie Salomon, evreică din familia lui Felix Mendelssohn, se formează într-un climat intelectual în care cultul pentru antichitate se îmbină cu admirația față de clasicismul german. După încheierea studiilor universitare la Berlin și Bonn (1848),unde audiase cursurile renumitului profesor Diez și-și dăduse doctoratul cu o teză despre aspectele poeziei provensale,...
0 poezii, 0 proze
cris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
FOFlorin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
Despre clipa
de Victoria Dicu
Vreau să prind clipa Și s-o păstrez pentru mine! S-o-ncătușez... Vreau să mă înalț prin ea- La rangul de Om. Acum ninge... Îmi pare clipa un fulg... Ce se stinge pe pământ- Asemeni omului!
Despre
de Constantin Petcu
despre clipa de atunci despre clipa de prunci azi vorbim senin cu suflet felin ca și cum noi am fi depărtați nici cum inculpați și uităm că de față e cerul ce-a păstrat tot misterul și vorbim și...
Clipa mea de Intuneric
de Alex Dan
Ma aflu suspendat intre neant si abis,inchis intr-o clipa de intuneric,cersind indurare unui Destin impasibil,a carui dureroasa atingere imi chinuie trupul,obosit de tanar. Stau si ma privesc...
clipa de libertate
de Geana Stefan
Era o zi de februarie a anului 1997 cand a inceput totul. Dimineata a nins putin batea vantul si era frig, asa ca am hotarat sa raman acasa. Trebuie sa precizez ca nu lucram nicaieri, faceam doar...
Modern
de Gabriela Marieta Secu
Am întrebat prezentul compus câte ceva despre clipa unui spațiu de senzații răpus... Printre vorbe mai mult șuierate am aflat despre niște reprezentări refulate în sexul ce nici nu-și mai amintește...