"Degradare" – 1685 rezultate
0.01 secundeMeilisearchShalom!
M-am născut odată,spre sfârșitul unui anotimp sau mai bine zis la ingânarea dintre două anotimpuri...vara si toamna....Poate a fost o zi ploioasă sau o zi calduroasă....nu mai stiu....si nici nu conteaza ....dar stiu că Dumnezeu în bunătatea LUI, atunci a scris în Cartea Vieții și numele meu.....am luat ființă într-o lume în continuuă degradare dar nu cu scopul pentru a mă degrada împreună cu ea ci cu scopul de rămîne vertical în Cuvântul Aceluia care mi-a dat viață!!!
1 poezii, 0 proze
Adrian Constantinescu
Absolvent al Facultății de Științe, specializarea Drept, din cadrul Universității „ 1 Decembrie 1918”, Alba – Iulia, promoția 2003. Din anul 2005, avocat în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România – Baroul Vrancea. În anul 2007, volumul de eseuri intitulat "Degradarea logosului", Editura "Andrei Impex SRL", Focșani
47 poezii, 0 proze
Victor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
degradatii
Hobby:calaritul Mancare preferata:fasole Muzica preferata:Rock tiganesc Autor preferat:Gigi Becalli Studii:Superioare
2 poezii, 0 proze
andrei noaptes
ratata
3 poezii, 0 proze
hose armando pablo
3 poezii, 0 proze
hose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
Viorel 4
Terna, cu pseudonim... degradat (?).
5 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
Ionelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Degradare
de Andrei Pavel
Ideea pierdută nu trebuie plânsă pentru că mai voluptoasă va fi următoarea, în clipa dilatată de veșnicie. Tije nituite se mistuiesc în propria cenușă fără logică, fără consimțământ. Toamna din...
Degradare
de Grebenisan Mihai Marian
Paharul e aproape gol Pământul mamă mă cheamă Simt cum mă trage, Puterea mă lasă. Aș mai bea otravă Să nu mai sufăr Oameni chinuiți, E criză la toate! E secetă mare Inundații multe Sănătatea precară,...
degradare în trepte
de Ela Victoria Luca
inima ca o balenă în care iona e putrezit demult nu e nimeni să îi poarte doliul nu e nimeni să curețe ceara prelinsă ce astupă fiecare por unul după altul port ancora în memorie viața mea...
Degradare lentă
de Iulian Andriescu
Aud ploaia curgând molcom prin părul tău, lipit de fața mea. Ești dulce, mai dulce decât îmbrățișarea în care stăm încleștați, curgând prin muzica surdă, ca un val rătăcit pe nisip căutându-și drumul...
Degradare în stil Norvegian
de Jeflea Norma,Diana
Degradare în stil Norvegian Drumul nordului,hm..țară nordică „Norvegia” Þară ciudată ce are drumul pieziș în sus, printre,lupi zimbri ,și urși , ce pasc nestingeriți pînă la bela rus. Acum e criză și...
Degradarea iluziei
de Elena Malec
Azi a fost mare tărăboi în peșteră - fiind legați prizonierii au scuipat umbrele de pe pereți pînă le-au albit; să le-nvețe minte să-și mai facă de cap sub ochii lor. Așa s-au putut uita unul la...
Degradarea ființei
de Cristian Munteanu
Degradarea ființei noastre a început când primul om a trădat viața, murind. Și se va sfârși când murind, va învinge.
despre degradare în trepte
de ioana matei
ni se pare firesc să ne naștem... ni se pare cumplit că vom muri...
cerere de degradare suplimentara
de dumitru cioaca-genuneanu
că din DoDu, indecentul, ei mi-au dat numai nivelel eu obraznic, cum mi-e felul: -din el să-mi dați și talentul.
Paradox în degradare
de Victoria Eldeny
Credința stearpă a întunecimilor radiante Călăuzește amorul neîncrezător și tânăr . O întindere din descompuneri În fața ochilor,tușește a viață Strivește calea pricinuită de insomnii indecente În...
