Căutare

Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935

1 poezii, 0 proze

Silv

-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...

3 poezii, 0 proze

Victor Vlad Delamarina

Victor Vlad Delamarina (31 august 1870 - 15 mai 1896) a fost un poet și scriitor român născut în Satul-mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, de lângă Lugoj, județul Timiș. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănățean. S-a născut la Satu-Mic, unde tatăl său, Ion Vlad, era pe atunci prim-pretor. Mama, Sofia Vlad, născută Rădulescu, provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, și pe parcursul anilor schimbă diverse școli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraș. Anul 1882 îl va marca pe scriitor prin moartea despoticului său tată. După acest tragic eveniment, mama sa s-a mutat la București împreună cu cele trei fiice, iar Victor rămâne la Lugoj în grija bunicilor materni și a unei mătuși. Poetul visează să intre la școala militară: „Planul meu este să întru în școala militară din România”. În toamna lui 1884 copilul de numai 14 ani face cunoștință cu Bucureștiul:...

2 poezii, 0 proze

Stefan Radu Musat

ștefan radu mușat, colaborează cu majoritatea revistelor literare din țară, semnând mai multe antologii literare. Unele la care a participat au fost destinate celui mai pretențios cititor - copilul: „Comori de Vise” (Poveşti, povestiri, amintiri), Ed. Armonii Culturale, 2012; Castelul Fermecat, Salonul Castelul Fermecat – Republica Moldova, 2013. Antologie de versuri "Să nu-l uităm” Satu-Mare, ed. Inspirescu-2014. Două volume închinate poetului Adrian Păunescu, proiect cultural desfășurat în cadrul Asociației Scriitorilor Academus - București. Planeta poveștilor - Antologie de literatură pentru copii, Ed. Universitară București, 2021. O serie de poeme evidențiate în cenaclu Atheneum – Canada, publicate în revista cu același nume, publicație culturală a românilor din Canada. Fișă de autor în volumul Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari 1990-2010*(Addenda) Editura Socrate, Craiova - 2011. Premiul aniversar al Asociației Scriitorilor Academus pentru autenticitatea,...

13 poezii, 0 proze

George Bacovia

George Bacovia ( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, București) a fost un poet simbolist român. Scrierea sa poetică a făcut parte din curentul cunoscut ca "simbolism dar și-a dovedit modernitatea și a rezistat probei timpului: Bacovia a fost unul din cei mai mari poeți interbelici, alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu. George Andone Vasiliu (numele de naștere al poetului) s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și al Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreaga, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din...

372 poezii, 0 proze

MIHAIL TANASE

TÃNASE, Mihail, poet si prozator (n. 19 ian. 1971, com. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman). Este fiul lui Aristide Tanase, tractorist, si al Mariei Tanase (n. Stavilaru), casnica. A urmat Scoala Generala cu cls. I-X din Plopii Slavitesti, (1979-1988). De la varsta de 14 ani, urmare unei boli progresive, este imobilizat într-un scaun cu rotile. A debutat publicistic cu versuri în ziarul Sibian „Editorial” (1997), editorial debutand cu placheta de versuri „Copilul din interior” (1997). A colaborat cu versuri la : Efectul de seara, Targovistea, Jurnal de Dambovita, Teleormanul, Legea lui trei, Cetatea Culturala, Amurg Sentimental, Revista sentimentelor literare, Sinteze Literare, Sud, Caligraf, Meandre, Miorita Noastra (S.U.A), Observator-Munchen (Germania). (Completare): In perioada 2005 – 2008 a colaborat cu versuri la : Tanarul scriitor (Rev. virtuala), Ecoul (Rev. virtuala), Observatorul Canada (Rev. virtuala), Observator Germania (Rev. virtuala), Agonia (Rev. virtuala), Poezia (Rev....

35 poezii, 0 proze

Sinica Vranceanu Moinesti

23 de ani... si inca n-am murit, 24 de ani... si inca n-am murit, 25 de ani... si totusi n-am murit... probabil ca sunt nemuritor! 27 de ani ... oare sunt nemuritor! 27 de ani si jumatate... M-am casatorit... Cum era cu nemurirea? Aproape 28 de ani... astept un copil! Am devenit nemuritor!!! 29 de ani... copilul nu mai este... Cui dracu' ii trebuie nemurirea? 31 de ani. De ce? 32 de ani. Ceilalti... din ce in ce mai mult ceilalti.

12 poezii, 0 proze

Panait Istrati

Scriitorul român de expresie franceză se naște la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joița Istrate și al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovinești, satul mamei sale, urmează cu greu școala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-și cîștige existența. Copilul sărac începe să citească mult. Călătorește hoinar la București, Constanța, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate și de programul socialiștilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveția). Viețuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav și singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde și, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefața cunoscutului scriitor. În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. și află, pe viu, adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin....

6 poezii, 0 proze

Ana-Maria Nisioiu

n. 20 ian.1979 Copil de muncitori crescut într-o casă în care sub icoane a tronat mereu o bibliotecă cu cărți cumparate de mama pe sub mână, în schimbul unui săpun parfumat sau, la pachet, cu alte cărți semnate Nicolae Ceaușescu, deși ea nu le-a citit niciodata. Și ca orice mamă a sperat pentru copilul ei o lume mai buna, poate ca cea în care Făt-Frumos biruie mereu bând apă vie.

15 poezii, 0 proze

Copilul de lapte

de Moarcăș Monica

Lui Alex îi plac portocalele. E în ele tot soarele pe care l-a cunoscut doar din spatele unor ferestre cu perdele groase. E în ele toată căldura zâmbetelor pe care el le dăruia lumii ce prefera să...

ProzăAtelier

institutie de...stat

de bratu marian viorel

in camera ce miroasea a portocale uscate fotolii rosii cu pete de buerte galben suspina sub oameni mai ieseau din cand in cand persoane vindecate care intrau dusmani...si ieseau prieteni! ziarul...

,,A văzut tata pe cineva mîncînd...”

de cristina cornilă

,,A văzut tata pe cineva mîncînd...” Doi țigănuși vorbeau odată pe-un caldarîm: ,,Mă’ știi ce bun e laptele cu mămăligă?”, îl întreabă unu’ pe celălalt. ,,Dar tu de unde știi mă’?”, pare nedumirit al...

Atelier

Lolita

de Mihaela Copie

Lolita. Asa se autointitula de ceva vreme incoace tipa de la blocul B6, dupa unul din personajele telenovelei la care se uitau mama, matusa Marioara si toate vecinele din cartier. Unii mai atenti cu...

ProzăAtelier

printre galaxii de lapte

de Silviu Somesanu

mi-au pus pe umeri temerile pământului c-un orizont fără margini nimeni nu știe cum să-l treacă nici cărări nu sunt gândurile zboară cu aripi de lut în memorie cu înțelesul zdruncinat caută să iese...

Florile dorului

de Anisoara Iordache

voi scutura un singur cireș florile lui vor acoperi cerul gurii de cântec de privighetori ochilor le va da înțelepciunea mulțumirii cu puțin inimii-mireasma iubirii la umbra lui prietenii mei se vor...

Trenul cu roți de hârtie

de Eduard Rosentzveig

Pe o scară de scânduri copilul mănâncă o pară. Strivește cu buzele moi și dinții de lapte pulpa ei adolescentină, zemoasă și dulce, până la fapte, îmbrățișează trunchiul noduros, ca motanul știrb...

Maldăre de întuneric

de Poșircă Răzvan Adrian

acum când mă pierd cu firea în maldărele de întuneric din corneea ta spartă de lumină copilul din mine zgârie cu mânuțele murdare de lapte pereții toracelui meu interpretează acolo închis ca într-o...

Alegorie pe un degețel

de gina-elena afrasinei

Copilul rupe petale de margaretă vesele ca dinții lui de lapte mama cântă în aer la violină soarele gâfâie în oglindă sacrificat noaptea așază zăbrele la geam. Viața pășește sfioasă printre tranșee...