"Condamnatul pe veci" – 3396 rezultate
0.05 secundeMeilisearchHoria Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
Paul Păun
Paul Păun (născut Paul Zaharia pe 5 septembrie 1915, București și decedat la 9 aprilie 1994, Haifa) a fost un artist și poet suparealist român, fiind de asemenea un doctor în medicină și chirurgie. Debutează la revista Alge în 1930, cucerit fiind de Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933 e condamnat pentru pornografie în procesul intentat de Nicolae Iorga. După 1939 e prezent în grupul suprarealist român, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca (care colaborase anterior cu Păun la Alge) și Dolfi Trost. De asemenea a scris la unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter și a expus desene în diverse galerii la Londra, Tel Aviv și Haifa. A brevetat așa-numitele "lovaje" și "desene infranegre" și a inventat "afumăturile" (sticle de lampă cu gaz afumate). El a considerat arta "o invazie pe tărâmul imaginarului", "o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente". Opere literare Poezii: * Plămânul sălbatec, Tipografia Bucovina,...
12 poezii, 0 proze
Emil Manu
Emil Manu (pe numele de acasă Emil Cismarescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvoral, (azi comuna Tâmna), județul Mehedinți. Părinții: Ion și Ioana Cismarescu, țărani. A urmat cursurile școlii primare în satul natal între 1929 și 1934 și pe cele liceale la Liceul "Traian" din Drobeta-Turnu Severin, între 1934 și 1942. Între 1942 și 1946, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și, paralel, cursurile Facultății de Drept din București. Între 15 august 1944 și 1 mai 1945 este elev la Școala de ofițeri Rezervă Infanterie Arad. În iunie 1973 își susține doctoratul în Filologie cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. Funcționează ca profesor secundar la Baia de Arama și Drobeta-Turnu Severin între 1947 și 1954. În 1955 este chemat și numit cercetător și secretar științific la Societatea de Științe filologice din București. În 1958 este arestat, judecat și condamnat pentru delictul de "huliganism" politic și "uneltire" contra orânduirii...
6 poezii, 0 proze
Bo Yang
În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...
1 poezii, 0 proze
Sergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
Virgil Maxim
Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...
2 poezii, 0 proze
Pan M. Vizirescu
A plecat dintre noi Pan M. Vizirescu, decanul de vârstă al scriitorilor români. S-a născut în satul Brăneț, județul Olt, la 16 august 1903. A urmat școala primară în comuna natală, apoi la Slatina. Studiile secundare și le-a efectuat la Colegiul Național din Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Litere din București, obținând licența în anul 1929. În anul 1938 și-a trecut în palmares doctoratul în Litere și Filosofie cu mențiunea "magna cum laudae". A intrat în învățământ ca profesor la Liceul Militar din Cernăuți, apoi a fost mutat la Liceul Comercial Carol I din București _ la catedra pe care o avusese George Călinescu. A fost director de cabinet la Ministerul Propagandei sub miniștrii Nichifor Crainic și Alexandru Marcu. Din 1940 până la 23 august 1944 a fost subdirector la radiojurnal în cadrul Societății Române de radiofuziune. În anul 1945, Pan M. Vizirescu a fost condamnat de așa-zisul Tribunal al Poporului, organizație-instrument a guvernului Petru Groza, creată după...
3 poezii, 0 proze
Serafim V. Pâslaru
Serafim V. Pâslaru S-a născut la 1 Iulie 1911, în orașul Câmpulung-Muscel. A urmat școala primară nr. 2, apoi primele clase de liceu, (curs inferior) la liceul din Câmpulung, "Dinicu Golescu", iar cursul superior de liceu, la Cluj, unde își ia bacalaureatul. Urmează Facultatea de Medicină din București în anii 1930-1936. A fost arestat de Securitatea din Pitești în anul 1957, luna Octombrie, în legătură cu grupul de rezistență anticomunistă "Arnăuțoiu" și anchetat de Securitatea din Pitești. A fost judecat de către Tribunalul Militar din București, deplasat la Pitești și condamnat la 15 ani muncă silnică pentru uneltire împotriva ordinii sociale. A fost eliberat la 3 August 1964 de la penitenciarul din Gherla. Închisori prin care a trecut: Pitești, Jilava, Caransebeș, Gherla. Pentru a putea scoate din temniță o cantitate foarte mare de versuri, pe care nu avusese puterea de a le reține pe de rost, le-a ‚înscris’ cu acul, cu ață albă, pe materialul unui bandaj cu care și-a oblojit...
1 poezii, 0 proze
Romulus Dianu
DIANU, Romulus (pseudonim al lui Romulus Dima; n. 22 mar. 1905, București - d. 25 august 1975, București); prozator, publicist și poet. A debutat cu o poezie în revista "Ramuri fragede" a Colegiului "Sf. Sava" pe când era în clasa a VII-a. A colaborat apoi la "Rampa", "Cotidianul (Brăila)", "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul" (unde se pare că a publicat o pictopoezie, Autoportret), "Universul literar", "Bilete de papagal" și, în deceniile ulterioare, la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. În 1944 este epurat din presă și condamnat la 20 de ani temniță grea la Poarta Albă și Gherla (este eliberat în 1956). SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Sergiu Dan), București, 1929, ed. 2 (Nastratin și timpul său), Buc., 1934; Adorata, Buc., [1930]; ed. 2 Craiova, 1984; ed. 3 [București], 1992; Nopți la Ada-Kaleh, Buc., [1932]; ed. 2 București, 1970;...
1 poezii, 0 proze
Ștefan Radof
Ștefan Radof (n. 1 Decembrie 1934, comuna Buftea, județul Ilfov), este un actor și scriitor român. Biografie Este fiul lui Ion (Ioan) Radof (născut în Basarabia, în comuna Cot-Chitai, plasa Ismail, județul Cetatea Albă) și al Mariei Radof (născută Nicolae), din comuna Butimanu, plasa Răcari, județul Ilfov. Școala primară a făcut-o la școala Parohiala – catolică “ Sfântul Iosif “ din București apoi a urmat cursul inferior al “Colegiului Național Sfântul Sava“. După reforma învățământului s-a înscris la o școală comercială. După ce a promovat un examen de diferență, aprobat de Ministerul Învățământului, a urmat și absolvit în 1952 ultimii doi ani ai Școlii Medii de Comerț Exterior Nr. 2, din București, după care a fost repartizat ca funcționar la B.N.R.- Ploiești – filiala Puchenii Moșneni. Tatăl său a fost un mic negustor în București până în anul 1949 când a fost obligat să-și radieze firma. În 1952 a fost arestat pe stradă de securitate și condamnat politic de Tribunalul Militar -...
1 poezii, 0 proze
Condamnatul pe veci
de Meirosu Ioana
La porțile mari atârnând ruginite Stau strajă stafii de mult adormite. Un vuiet teribil de chinuri rasună Iar roșul de foc pe tot îl adună Negura groasă învaluie zarea Iar focul puternic îi face...
trăire
de Dumitru Sava
existenţă şi fiire prinse-n haos şi neştire iar între ele jucăria jocului numit destin osândă şansă chin la care mă închin fatidică trinitate a condiţiei de fiu şi frate exist fiinţez doar...
Poemul sfârșitului lumii
de Cătălin Al DOAMNEI
din punctul de vedere al strămoșilor care nu m-au întrebat dacă vreau să mă nasc mi s-a acordat cea mai înaltă demnitate posibilă pe alocuri neinventată insuportabilă pentru oamenii suferinzi...
Se întorceau urlând învingătorii
de Adrian Munteanu
Se întorceau urlând învingătorii Și eu, la fel ca ei, gustam izbânda Iar prinșii mei vor aștepta osânda Ca jertfă vie calpelor victorii. Cu pieptul dezgolit intram în blânda Și limpedea sclipire-a...
influențe cioraniene 2
de petru c.cretu
Cioran? Un călau modern! Atâtea entuziasme scurtate… Dacă aș fi rege, aș interzice prieteniile! Fericirii mele se opune altă fericire, cu colții și mai mari!! Ca ultimă dorință, condamnatul a ales să...
Ioan Lăpușneanu - „Emil Rebreanu eroul de la Ghimeș-Făget”
de Paul Pietraru
> EPILOG Emil Rebreanu - ofițer într-o armată sortită dispariției odată cu statul-imperiu care o generase, erou martir, viu, real, fericit sau trist, îndrăgostit sau dezamăgit, zburând în înalturi,...
Tanka
de Vasile Smărăndescu
Pădure arsă mâini întinse spre ceruri imploră milă – în crângul de-alăturea turtureaua-și face cuib Încercați vă rog la mielul cu noroace acum de An Nou – bătrânul și câinele scormonesc gunoaiele E...
Scrisul și scrisa
de Gheorghe Ene
Un ce de spus printre rafale de spuse. În mijlocul furtunii textuale în care mi se cere să mă exprim textual. Adică literal. Nu literar! În litera spiritului care animă (și o anină ca o rimă unanimă...
Anii Vampirului
de Alexandru Durutya
Anii Vampirului Incompetenta ma insulta Si mai e si chinul si moartea Focuri pe care de o eternitate Contrar voua, eu nu le mai simt. De cand buzele omului au atins Argintul viu si vermilionul sange...
Majorul
de florin Vasilescu
Majorul care se agață, Într-o disperare, de părinți, E condamnat pe veci de viață Să nu cunoască viața-n dinți. Ce treabă am eu cu majorul Dacă ar fi să îi fie greu? Facă ce vrea el cu mosorul Ce i...
