Căutare

Nascut in Colibasi, r.Cahul R.Moldova, student, acum in Italia pentru a continua studiile.

6 poezii, 0 proze

Kamo no Chomei

Kamo no Chomei- poet, critic și eseist de origine japoneză- a trăit în perioada de tranziție de le epoca Heian la peioada Kamakura. S-a născut într-o familie de preoți șintoiști, în Kyoto. Și-a început cariera de poet la curtea imperială. A fost numit de împăratul Go-Toba membru al Inaltului Birou de Poezie (Wakadoro), unde a excelat ca estetician și critic literar. In anul 1204 a devenit preot budist și s-a retras în muntele Ohara, iar în 1208 s-a mutat în muntele Hino (lângă Uji, la sud de Kyoto). Chomei și-a definit idealul de pustnic în lucrarea sa “Hojoki” (Insemnări din coliba mea, 1212), un “zuihitsu” (însemnări la întâmplare) care a devenit lucrare de referință în literatura japoneză. Opere: se remarcă în antologia Shin Kokinshu și în alte antologii imperiale Culegerea de versuri Kamo no Chomei Shu (1181) Mumyosho (Insemnări fără căpătâi, 1211) Hojoki (Insemnări din coliba mea, 1212)

1 poezii, 0 proze

Saul Bellow

A fost primul romancier care a câștigat National Book Award de trei ori. În 1976, a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, premiul National Medal of Arts, în 1990 National Book Foundation Medal. Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani. S-a născut în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg (Rusia). Când avea 9 ani familia s-a mutat în Chicago, Illinois (USA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Chicago este și locul unde se desfășoară acțiunea multora din scrierile sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe "Coliba unchiului Tom". Bellow se mută în 1993 din Chicago la Brookline, Massachusetts, unde moare la 5 aprilie 2005, la vârsta de 89 ani. A fost ingropat în cimitirul evreiesc "Shir he-harim" din Brattleboro,...

0 poezii, 0 proze

Ana Finta

Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.

22 poezii, 0 proze

Lidia Dondesi

Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...

15 poezii, 0 proze

Nicolae Ioana

Nicolae Ioana (17.IX.1939, Racovița, j. Argeș – 20.I.2000), București) a fost un poet și prozator român. Este fiul Mariei (n. Ciocănea) și al lui Vasile Ioana, brutar. A urmat liceul la Pitești, absolvindu-l în 1954, apoi Facultatea de Filosifie a Universității din București (1959–1964). A avut diferite slujbe: pontator la Uzinele de Piese auto din Colibași (1955), contabil la Întreprinderea de Expediții auto din Pitești (1958–1959), redactor la Agerpres (1964–1966), la Editura Tineretului și la Editura Albatros (1966-1975), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1975–1982), redactor la Editura Sport – Turism (din 1982) și la Editura Eminescu. Debutează în revista „Luceafărul” (1967). (vezi DGLR – vol. 3, E/K) OPERA Templu sub apă, București, 1967; Moartea lui Socrate, 1969; Monologul alb, București, 1972; Cartea de nisip, București, 1973; Viața după o zi, București, 1976; Amiaza melcilor, București, 1977; Forma focului, București, 1977; Fața zilei, București, 1979;...

3 poezii, 0 proze

domide doina smaranda

nascuta in comuna Chirales Beclean, judetul Bistrita-Nasaud, unde tatal meu, sef al tineretului taranist din judet, fusese numit dupa razboi, ca recompensa pentru serviciile prestate in razboi ca ofiter activ; absolventa a clasei cu profil sportiv de la liceul nr. 2 "Mihail Eminescu din Iasi, absolventa a facultatii de constructii, sectia drumuri si poduri din Iasi, promotia 1970; constructor activ pe santierele din Bacau - drumuri forestiere, Pitesti - Platforma Pitesti sud, Colibasi, ITN- Oradea si proiectant de constructii in Timis, actualmente pensionara.

2 poezii, 0 proze

Pasarea Colibri

0 poezii, 0 proze

Dan Popescu

Că și-așa mi-au murit lăudătorii. Mă bătea gândul (dar, incet, ca să nu mă doară) să imi scriu bibliografia în versuri ca să fiu fixamente pe profilul site-ului, nu numai al meu. Până va începe să mă doară loviturile aplicate de gând, mă limitez la a-mi aștepta inspirația - se oferă cineva??? :))

5 poezii, 0 proze

Coliba

de Parfenie Iliieas

Ce frumoasa era noaptea... Prin hogeacul colibei... Planeta Venera... Si mii de stele impanzise... Cerul... Si pepenii care se auzeau soptind... Miine vine Cleopatra... Cleo... Frumoasa Cleo... Mai...

Coliba lui Petru

de Jianu Liviu-Florian

Coliba lui Petru -E mult petrol, Iisuse, pe Tabor! Atâți măgari cu el de se îmbibă Ne vor purta, în ceruri, printre nori – Să ne oprim, să facem o colibă! -E multă apă, Doamne, pe Tabor! Atâtea care...

Coliba de carton

de mihai carabet

Toți credem că facem fapte bune, sacrificând obișnuința în daruri de „preț”. Era spre sfârșitul primăverii, când am fost aruncat în stradă din căminul meu iubit. Mă purtasem urât, iar intendenta,...

ProzăAtelier

coliba unchiului dor

de ștefan ciobanu

și dragostea asta un ocean peste care plouă pe valurile căruia plutește liniștea dintre noi ca o sticlă fără mesaj

Colibacilul - fals bau-bau

de Gigi Burlacu - Pietreanul

Toți grădinarii-s ruinați; Prin vest, pe sub eucalipți, Din castraveții atârnați, Se-aleg cu morcovii... înfipți!

constelația-colibă

de Yigru Zeltil

sânge de amintire dus pe camfrio al livezilor stoarse în oglindă cineva undeva ne jupuie numele ne arde numele îl preface în bucăți de nisip ontologic și tot așa dar noi ne vedem de visele-crochete...

în coliba cu păianjeni răzvrătiți

de mihaela aionesei

stau în mijlocul acestui deșert aproape oarbă râd și plâng fără să știu încotro să apuc viscolul și-a aciuat puii la sânul meu stâng simt în tremurul lor simfonia unei păsări fără vlagă în carnea mea...