"Clișeu50: copilul zilelor mele " – 2325 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AIAnisoara Iordache
In poeziile mele "CUVANTUL" are nu numai puterea magica de a dezveli realitatea de hainele trecatoare ale aparentei, dandu-i stralucirea intrinseca, dar si de a realiza dinamica acesteia printr-o succesiune de imagini cliseu. Pe drept cuvant am realizat o POEZIE VIZUALA. * Volum colectiv de poezie 2010 "Petale lirice", Editura InfoRapArt 2010 antologiile revistei SINGUR-POEZIE; editura GRINTA 2011 Visul-poezii-;Editura Emma 2012,2013 CONFLUENTE POETICE;EDITURA PIM 2010 FESTIVALUL INTERNAȚIONAL "LUCIAN BLAGA", EDITIA a-XXX-a:MARELE PREMIU 2011-Concurs(al-XV-lea)International de Haiku Mainichi: PREMIUL INTAI --------------------------------------------------- anisoaraiordache1956@yahoo.com
762 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
Clișeu50: copilul zilelor mele
de Ottilia Ardeleanu
Zilele sunt dureri suportabile, uneori. În fiecare dimineață îmi întreb ziua cum se simte. Sunt o sarcină dificilă pentru ea. Nu vreau să mă nasc, cu toate acestea, chiar când zorii dau să intre ca...
Nicăieri
de Ioana Veronica Epure
“In my rearview mirror the sun is going down Sinking behind bridges in the road And I think of all the good things that we have left undone…” (Pink Floyd) Mi-ar plăcea să fiu bătrână, bătrână de tot,...
Clișeu57: Vecinătate cu o femeie
de Ottilia Ardeleanu
Motivul scărpinării palmei stângi este adevărat. Am primit niște bani la care nu mă mai așteptam. Împrumutasem vecinei aproape toată pensia acum o jumătate de an. Are un nepot de vreo 4 ani cu...
Clișeu20: sacrificăm și-apoi plângem
de Ottilia Ardeleanu
Aud plângând. Mă uit pe geam. Ciulesc urechile. Aproape liniște. Oameni care aleargă. Atât. Pentru ce? Pentru cine? Mă-ntorc la treburile mele afundate în gânduri. Pentru că vreau să vă spun că...
Clișeu24: Exilată într-o carte
de Ottilia Ardeleanu
E dimineață. Mă trezește vântul care s-a împleticit în copertina de la balcon, făcând din onduleuri fluierul lui Pan. Soarele insidios se uită prin ochean direct la mine. Apoi, suflecându-și mânecile...
Copilul Ghetii
de Ionut Vacaru
M-am născut aici. În lumea mea e frig și gheață, iar degetele îți degeră când mergi prin zăpada ce acoperă câmpiile pustii. Asta se întâmplă iarna, iar acum este iarnă. Un anotimp care durează de...
Portret de copil
de Mihaela Roxana Boboc
Copilul meu dansează la doar un an. Simte ritmul muzicii și mă privește șăgalnic mă instigă la dans mă cheamă cu ochii își dezvăluie gropița printre cei opt dințișori de lapte abia iviți pe buze roz...
Orfan de umbră
de Florina Daniela Florea
m-am strecurat pe sub inimă între coastă și sânge și-am amorțit acolo durerea închingând-o era amiază copilul alerga un soare zăpăcit de primăvară niste nori aiuriți cand timpul s-a frânt împrăștiat...
Doar Asculta
de Paun Adrian
Asculta ritmuri asculta rime Asculta ceasul se invarte in cerc la fel ca tine Asculta problemele lumii cauta in tine rezolvare Asculta-l pe copilul care plange fara consolare Asculta gestul tatalui...
Garou
de florin caragiu
„unde e groază, acolo omul e mic” (R. W. Fassbinder) Copilul se uită la noi, privirea lui e crăpătura prin care trecem când izbucnim în plâns Să-ți trăiești viața – ce monstruos clișeu uneori, o...
femeia – sclavă iubirii
de Bogdan Gagu
bărbații au murit când au făcut primul copil ascultând de nebunii paterne niciodată viața nu a fost mai albastră atât de roșie și neagră de groază independent de voința mea am ascultat cum cresc puii...
Drumul
de Cristian Oravitan
Cand eram mic visam sa plec; departe; sa fiu independent, sa nu mai am, zi si noapte, ochiul vigilent al parintilor in preajma. Sa nu le mai aud sfaturile, sa nu le mai suport reprosurile, sa nu mai...
Doar durerea alearga drumul meu si-al tau
de Diana Rizoiu
pierduta intr-un fum vechi ce inca mai pluteste, te privesc... sau macar incerc, sa deslusesc priviri prin ochi inchisi, pumni stransi, buze aprinse de lacrimi. ma ustura timpul, ma scurge clipa am...
Frica de maturitate
de Bianca
Seriale ,clipuri ,piese de teatru victoriene, sfaturi date de copile ce vor sa para mature(ca asa e la moda),vor sa contureze viata cat mai real posibil. Toti si toate vor sa ne invete sa ne rupem de...
Chuck Palahniuk& Despre mine, cu ură
de Ioana Geacăr
Începutul romanului “Sufocare” de Chuck Palahniuk e provocator, abrupt, întotdeauna interdicția creează reacții adverse: „Dacă vrei să citești cartea asta, nu-ți bate capul. După câteva pagini o...
Jurnalul unui trecător
de Mihaela Roxana Boboc
Un râset cristalin sparse deodată liniștea autumnală. Un cap de copil se ivi brusc după ușă zâmbind strengărește mamei, apoi se repezi în brațele larg deschise, al căror chip nu mai păstra nimic din...
Copii și orfani
de Corneliu Traian Atanasiu
Ca și în studiul anterior, Cerșetori și orbi, am extras din cele patru antologii prezente pe internet poemele care cuprind cuvintele copil și orfan. Și ele se pretează la a promova doar prin simpla...