"Ce este lumea, care-i este rostul" – 21326 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Ștefania David
membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră
1 poezii, 0 proze
Miron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Roxana G
Sunt nascuta pe 30 decembrie 1990(motiv pentru care iubesc extrem de tare ,,luna cadourilor"),la Timisoara. In prezent sunt eleva la C.N.I.C.Bratianu din Pitesti,la Filologie,pentru ca iubesc extrem de tare tot ceea ce ține de literatura,istorie,limbi straine,adica materiile mai ,,visatoare"(la fel cum sunt si eu). Nu prea am ce sa zic despre mine pentru ca nu prea am realizat nimic important pana acum(in afara de ceva olimpiade și cateva scrieri).Unul dintre visurile mele este sa ajung scriitoare,dar pentru asta trebuie sa ma descopar mai bine,sa ma desavarșesc si stiu ca mai este foarte mult de munca pana atunci...Inca de mica m-a fascinat lumea magica a carților,iar ceea ce m-a indrumat inspre scris a fost o vorba inteleapta de a lui Nicolae Iorga :,,Scrie,ca sa nu pierzi florile gandului tau,pe care altfel le ia vantul." Iubind foarte mult florile,nu mi-am dorit ca acestea sa fie risipite de vant si astfel am inceput sa le adun,una cate una,si sa le asez frumos pe o foaie de...
1 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
Badulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Georges Simenon
Georges Joseph Christian Simenon (13 februarie 1903 – 4 septembrie 1989) a fost un scriitor de romane de crimă belgian. Un autor prolific ce a publicat aproape 200 de romane și numeroase lucrări mai scurte, Simenon este cel mai bine știut pentru crearea detectivului fictiv Maigret. A scris peste 200 de romane, traduse in peste cincizeci de limbi, dintre care 75 de romane si 28 de povestiri avindu-l drept personaj principal pe celebrul inspector Maigret. Pina astazi, cartile sale au fost vindute in peste 850 de milioane de exemplare in intreaga lume. Autorul moare in 1989 la Lausanne, in Elvetia, la virsta de 86 de ani. La Editura Polirom au fost traduse romanele: Prima ancheta a lui Maigret (2004), Inspectorul Cadavre (2004), Maigret si scoala crimei (2004), Cazul Louise Laboine (2004), Maigret se teme (2004), Maigret si mortul (2004), Nebunul din Bergerac (2004), Dansatoarea din Gai-Moulin (2004), Asta-i Felicie! (2004), Maigret la New York (2005), Maigret se insala (2005), Maigret...
2 poezii, 0 proze
unciuleanu milena
Ma numesc Unciuleanu Milena Maria. Am absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia la sectia filologie in 1989 (actuala Scoala Centrala). In 1994 am terminat Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti. Anul acesta voi absolvi la Facultatea de Litere din cadrul aceleiasi universitati masteratul Teoria si practica editarii. In prezent predau limba engleza la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu din Bucuresti, dar visul meu este sa devin redactor. Scrisul reprezinta pentru mine o modalitate de imersare intr-o lume paralela, un paliativ i pentru toate frustrarile aduse de aceasta societate consumista, materialista , in care sufletul si tot ce tine de spiritualitate e marginalizat, ca o boala de care ar trebui sa te vindeci
4 poezii, 0 proze
Virgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Ce este lumea, care-i este rostul
de Adrian Munteanu
Ce este lumea, care-i este rostul Și cine-s eu, cel ce-i străbat distanța, Drumețului predându-i ordonanța De-ai măsura tăriile și costul ? Ce sens mai are gestul și uzanța Și unde-mi am sălașele și...
Codrin - II -
de Emil Iliescu
Fusese iarnă lungă și hămesită de nămeți. Ilarie era ca un lup prins într-o capcană, din care știa că nu va ieși, decât atunci când firul de iarbă va despica iar lumina. Cutreiera pădurea și doinea...
Povestea prinţului care nu putea să iubească
de Bunceanu Victoria - Delia
A fost odată, în vremurile de demult, într-o împărăţie de la marginea lumii pe un hotar neştiut de celelalte neamuri, un prinţ bogat cum nu se mai ştia altul pe lume, cald la suflet, înţelept, mare...
O apreciere nonconventionala
de Felix Moga
O apreciere nonconvențională Nu este pentru nimeni un secret că lumea în care trăim este circumscrisă unor legi stricte, care ne îndrumă, ne măsoară și ne stabilesc limitele de acțiune. În mod...
Moartea Logosului ca reabilitare cosmică a Ființei (si ființelor)
de Bogdan Draganescu
Eseul are caracter metafizic și simbolic; nu este vorba de religie, ci de ontologie; de dimensiuni ale Ființei reprezentate simbolic prin ființa umană în dimensiunea ei creștină. Întrebare. 1. Dacă...
O gară mică și pustie - II -
de Emil Iliescu
Trecuse o săptămână de la acea întâmplare din cimitir și Marilena nu știa dacă aștepta ziua de sâmbătă doar pentru a merge la mormântul lui Laurențiu sau pentru a-l întâlni iar pe bărbatul acela...
O gară mică și pustie - III -
de Emil Iliescu
Stătea pironită locului, cu acea poză în mână, nevenindu-i să creadă că soarta își bătea iarăși joc de ea. De ce trebuia ca femeia care-i luase locul în sufletul lui Laurențiu, să fie una și aceiași...
Eseu la inefabil
de Borza Nicolae George Tudor
George Borza Eseu la inefabil Editura Geo G Baia Mare 2002 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BORZA, GEORGE Eseu la inefabil / George Borza. - Baia Mare: Editura Geo G, 2002 p.;cm....
Vocea
de Dîrzu Andrei-Ovidiu
-Alo? Familia Pădure? se auzi o voce ascuțită de femeie. -Da, răspunse ferm bărbatul. -Sunt Clară Sures, inspector al Poliției Județene Hunedoara. Bărbatul ezită un interval scurt de timp încât...
