"Cadere din vis" – 9461 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VRvalentin rar
Cuget, deci rezist Căzut, înfrânt, din tronu-mi de oțel, Ma-mbăt cu timp cules de prin asfalturi Il îndulcesc cu-albastru din înalturi Si-apoi adorm, drogat, buimac, rebel, Visând opusuri de căderi și moarte Opus oglinzii minții, răsturnat, departe…
11 poezii, 0 proze
Sima Cristian
Nascut la Braila, Absolvent al Liceului cu program sportiv(1999), Student al Facultatii de Matematica-Informatica, Specializrea:Prelucrare informatica a datelor economice, iubitor de Nichita Stanescu, dator pentru toata viata profesorilor mei: Carlogea Horia Emil(profesor de limba romana) si Dan Ion(profesor de matematica) Poeziile sunt reproduse din volumele: Constelatia tainelor(1999-2000) Metamorfoza visurilor(2000) Pe treptele gandului(2000-2001) Insule de ceara(2001-2002) Camere in pustiu(2002-2003-2004) Logaritmarea zborului(2004-2005-2006) motto personal: "Lumea ca roua, doar ca roua Si totusi..." KOBAIASHI ISSA e-mail:euler_1980@yahoo.com
14 poezii, 0 proze
ENEmile Nelligan
Emile Nelligan s-a nascut pe 24-XII-1879 in Montreal, Canada, si a murit pe 18-XI-1941. Nascut dintr-un tata irlandez si o mama franco-canadiana, Emile este considerat unul dintre marii poeti simbolisti.Opera sa este puternic influentata de Baudelaire, Verlaine, Rodenbach, Rollinat si Edgar Allan Poe. Un talent colosal, de o precocitate asemanatoare doar unui Rimbaud, si-a vazut publicate poeziile la varsta de doar 16 ani. Dar in 1899 , la doar 20 de ani, in plina forta creatoare, sufera o cadere nervoasa din care nu-si va mai reveni niciodata.Emile nu va mai avea sansa sa-si termine primul volum de poezie care, conform ultimelor note, trebuia sa se numeasca \"Le Récital des Anges\". In 1904, volumul sau incomplect este publicat in Canada, fiind primit foarte bine de catre public, aprecieri de care Emile nu a aflat niciodata. Moare in 1941 si este inmormantat in cimitirul Notre-Dame-des-Neiges...
82 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
AJAlexandru Jebeleanu
Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923, Șipet, județul Timiș - 28 aprilie 1996, Timișoara) este un poet. Este fiul Emiliei (născută Sârbu) și al lui Alexandru Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean", devenită „Orizont" (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla din Timișoara (1971-1986). Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar" (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea", „Luceafărul", „Vestul", „România literară", „Viața românească" etc. Secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, Jebeleanu constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Opera literară • Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; • Certitudini, București, 1958; • Frumuseți simple, București, 1962;...
3 poezii, 0 proze
TET.S. Eliot
Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...
26 poezii, 0 proze
IViulian vadean
...nu-mi plac lucrurile de vazut...ascult muzica de mirosit si ma inchin unghiurilor... imi place sa cred ca exista fosnetul ierbii in crestere... borcanul cu sare din peretele casei ocnasului... ideea de zbor vertical si caderea totdeauna-n picioare... picioarele mele pe picior de plecare... caini manjiti cu sangele sorei mele... tristetea de a nu ma vedea murind... neputinta omului de a nu se naste... tu... eu... noi...
19 poezii, 0 proze
PMPopescu Gillda Magdalena
Nascuta la Craiova in August 1975, membra a Cenaclului Tradem / Lic. Nicolae Balcescu (actual Carol I) din Craiova (1990-1994), absolventa a Facultatii de Stiinte Economice din acelasi oras (1998). Dr. în REI, dom. Transporturi Int'ale (ISE Craiova - Sept.2005). Volume de poezii publicate: 1. "Încă o noapte de dor" - Stoian Gillda, Ed. Agora, Craiova 1997. 2. "Dor de tine" - Stoian Gillda, Ed. Nomina, București 2010 (Se poate cumpara de aici: http://www.nominalex.ro/94,dor-de-tine-(gillda-stoian).html, http://www.pro-librarie.ro/autor/gillda-stoian--i1539, http://www.manuale-scolare.ro/autor/57621/Gillda-Stoian) Poezia mea de suflet: "CÃDEREA ÎNGERILOR"
79 poezii, 0 proze
Otto Rene Castillo
In condițiile tragice ale anului 1954, un adolescent, încă elev de liceu, dar participant activ la luptele politice din țara sa, Guatemala, este nevoit să ia drumul exilului. Avea abia 18 ani și îl chema Otto Rene Castillo. L-a primit plină de dragoste și înțelegere, Republica Democrată Germană astfel numită până la căderea zidului, unde tânărul surghiunit a studiat literatura și cinematografia. Reântors în Guatemala, țara lui de baștină, se reâncadrează în rândul acelor Fuerzas Armadas Rebeldes implicându-se la instaurarea unui regim al moralei și echității sociale. Rănit în luptele de guerillă, este torturat în chip sălbatic și asasinat mișelește în luna martie a anului 1967. In rest, biografia lui se descifrează cu intensitate din versurile în care și-a nemurit sufletul, fiind cum însuși zice “văduv de lume” la o vârstă când alții își fac încă mari planuri de viitor, prea devreme smuls dintre cei vii. Ne rămân de la el poemele din volumul “Jertfa sărutului”, versuri de o gingășie...
3 poezii, 0 proze
DPDumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
Cadere din vis
de Raluca Nicolae
Cad in gol, Viata-mi clipeste-n fata Corpu-mi zace pe sol Imaginile sunt in ceata. Cad din nor, Tu nu-mi simti durerea Sunt un fulg usor Nu vrei sa-mi opresti caderea. Cad pe pamant, Iubirea...
Ana
de Emma Greceanu
Noapte tainică, o noapte deosebită se așternu peste toată ființa lumii. Acea liniște tainică a nopții de Crăciun, netulburată decât de clinchetele clopoțeilor îngerilor pământeni, care merg, din casă...
Interviu cu ploaia
de Camelia Petre
Dacă aș fi ploaie de vară mi-aș transforma cădere-abruptă din vis, în moarte seculară din versul închistat, în șoaptă ori într-o frunză ce se-ndoaie în ram; în ignoranță, vântul își poartă păgâni...
Urat
de Denisa Dumitrascu
Senzație de infinit, acustic, pe orice nară nu-i nor, cer, rai Îmblânzit de fata din visul urât. iarta timpul din cadere... taina amăruie de secăciune tremur in același vis urât zbuciun... serpuitor...
Prima scrisoare către Executorul Absolut
de adrian pop
Executorul Absolut este o închipuire am nevoie de el pentru că nu doarme niciodată este obiectiv și asexuat iar dacă-l bag în text este pentru că mă va ucide într-o zi pentru că-i un fel de călău și...
tu vei fi frumoasa mea annabel lee
de Leonard Ancuta
îți voi construi un templu frumos lîngă mare fără făclii, te voi lumina cu sufletul meu, îți voi pune dinții mei la gît și te voi iubi prin toată moartea, draga mea annabel lee. eu am pielea făcută...
Mult aşteptata scrisoare
de Ioan-Mircea Popovici
1. se întâmplă uneori ca Infinitului să nu-i rămâna loc din cauza unui punct şi atunci el se întinde pretutindeni cu toate acestea tu nu-l găseşti nicăieri după o vreme când oboseala ajunge aproape...
Cădere din timp...
de Roxana Istrati
E întuneric,mă scald în uitare. Pe zidul din spate încet se prelinge doar dâra de sânge a vechiului vis. Lumina difuză acum se-odihnește Pe recea candoare a negrei perdele. Și vechea oglindă...
Zborul din vis
de Nela
Zborul din vis e întoarsã, linã cãdere, din orizontul eului preaplin de sine însuşi, în aerul stelar, eteric, rarefiat, ce mã absoarbe prin toţi porii. Zborul din vis e o asimetrie şi o confuzie, o...
Căderea din vis
de Rodica Dosa
Când eram mică aveam o frică imensă de noapte mereu simțeam un gol sub picioarele mele era o cădere liberă corpul meu se cufunda în neant noapte de noapte pînă într-o zi când o mâna mi-a fost întinsă...