Poezie
Cădere din timp...
1 min lectură·
Mediu
E întuneric,mă scald în uitare.
Pe zidul din spate încet se prelinge
doar dâra de sânge a vechiului vis.
Lumina difuză acum se-odihnește
Pe recea candoare a negrei perdele.
Și vechea oglindă reflectă-ntuneric,
Simt pașii durerii venind către pat.
Un fluture-al morții se zbate-n zadar,
Captiv in privirea a doi ochi de gheață.
Tapetul stacojiu fâșii se tot desprinde,
Se scurg și ultimele clipe dintr-un ceas.
Tăcere iar...nimic nu se aude.
Doar valul surd al minții
lovind un ceas amar.
001.239
0