"Câteodată și Dumnezeu rămâne singur" – 7780 rezultate
0.06 secundeMeilisearchPatrick
Cateodata poti si obosi intelegand atatea despre lume. Si crezi ca te relaxezi scriind
5 poezii, 0 proze
MIRUNA
VIATA CU ZBORURI INALTE SI ....CATEODATA ....FARA ARIPI.
4 poezii, 0 proze
Cristina
Sunt o fata sincera ,am 14 ani imi place sa ascult muzica si sa ma gandesc la persoana iubita si sa citesc poezii ,cateodata sa si compun
26 poezii, 0 proze
edi
huh cam greu.nu ma pricep sa ma caracterizez deloc.in cateva cuvinte:romantic, visator, glumet si cateodata timid dar numai in momentele mai grele. cam atat ........ cat timp a trecut de cand m-am descris...nu mai stiu am ramas oare la fel...? constatare: sufar sa iubesc, iubesc sa sufar
3 poezii, 0 proze
Mihai Meșter
Născut într-o zi de 18 aprilie, în anul 1983. Absolvent al Liceului Grigore Moisil din Bistrița, Secția Filologie și al Colegiului Universitar Babeș-Bolyai Bistrița, profilul Geografie Turism. Pasionat de...prea multe, dar în principal de calculatoare și de cuvinte. Deocamdată, scriu pentru mine și câteodată nici nu sunt prea sigur din ce motive scriu. Poate că nu e doar obișnuință, unii mai zic și că face bine la ten. Or fi având dreptate și ei.
42 poezii, 0 proze
R. Sparrow
Arta e a doua mea lume...De fiecare data cand inchid ochii ma vad printre cuvinte,traind printre personaje incredibile...E o lume in care visele devin realitate,o lume in care binele si numai binele invinge,o lume de basm...Aceasta lume creata in imaginatia mea m-a ajutat sa trec peste cele mai grele momente din viata reala.A fost singurul meu sprijin...Cateodata te pierzi si te regasesti greu printre vise...confunzi realitate.Dar nimic nu e mai frumos decat un vis care iti reda pofta de viata!
1 poezii, 0 proze
Griffo
Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.
2 poezii, 0 proze
Antarctica
funny....rareori trista,cateodata plina de euforism...si totusi o simpla persoana :)
1 poezii, 0 proze
Alexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
câteodată și Dumnezeu rămâne singur
de Teodor Dume
stau în mijlocul unei lumânări aprinse și tremur în tot acest timp întunericul iese din mine ca dintr-un chip fără umbră simt greutatea cerului cum se prelinge în oameni liniștea scrijelește adânc...
Câteodată și Dumnezeu rămâne singur
de Teodor Dume
stau în mijlocul unei lumânări aprinse și tremur în tot acest timp întunericul iese din mine ca dintr-un chip fără umbră simt greutatea cerului cum se prelinge în oameni liniștea scrijelește adânc...
Câteodată și Dumnezeu rămâne singur
de Teodor Dume
stau în mijlocul unei lumânări aprinse și tremur în tot acest timp întunericul iese din mine ca dintr-un chip fără umbră simt greutatea cerului cum se prelinge în oameni liniștea scrijelește adânc...
Poezia, între căutarea timidă a certitudinii și renunțarea ascetică
de George Pașa
Versurile din volumul “Azil într-o cicatrice” glosează pe același fir al memoriei, care, întrerupt din când în când, se releagă prin situarea ascetică a ființei, fără a avea de a face cu vreun...
Adrian Dinu Rachieru: Teodor Dume și "Spectacolul ființial"
de Teodor Dume
COMENTARII CRITICE ADRIAN DINU RACHIERU TEODOR DUME ȘI „SPECTACOLUL FIINȚIAL” Recomandat de Gheorghe Grigurcu, veritabil și redutabil „naș” literar, după ce criticul „scanase” migălos vreo trei...
Lumea încotro?
de ion untaru
Traversăm o perioadă din ce în ce mai stresantă, viața curge într-un ritm din ce în ce mai accelerat, care ne solicită din ce în ce mai mult nervii și așa încordați peste poate. Oamenii nu mai merg...
Tata îmi vorbește prin lacrimi, o nouă carte semnată de Teodor Dume
de Teodor Dume
Tata îmi vorbește prin lacrimi Antologie selectivă Prefața: Daniel Luca Postfața: Cristian- Paul Mozoru Coperta: Nicolae Toma Editura Castrum de Thymes Giroc, 2024 ISBN 978-630-6607-42-6 Copilul...
Diferențe dumnezeiești
de Raluca Oana Helgiu
Deseori mi-am pus întrebarea, care este de fapt diferența între Gott și Dumnezeu. Am ajuns la concluzia că ,,der Gott” cuprinde în structura lui un articol, o consoană, o vocală și încă două...
Diferențe dumnezeiești
de Raluca Oana Helgiu
Deseori mi-am pus întrebarea, care este de fapt diferența între Gott și Dumnezeu. Am ajuns la concluzia că ,,der Gott” cuprinde în structura lui un articol, o consoană, o vocală și încă două...
„Serile artgotice” – cronica 27 decembrie
de Călin Sămărghițan
Sibiul biruit de frig a primit o vizită călduroasă. Seara a debutat cu un moment inedit, la care nu s-a gândit nimeni, dar s-a întâmplat pur și simplu: cu un generalizat schimb de cărți între cei de...
