"Cântecul omului" – 20035 rezultate
0.01 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
NDNicolae Davidescu
Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...
9 poezii, 0 proze
Anthony de Melo
Selecțiune din opere: - Înțelepciunea broaștei - culegere de anecdote; - Cântecul păsării - culegere de povestiri pentrru oameni de toate credințele dar și pentru atei; - Absurdități la minut - anecdote în limbaj criptic; - Înțelepciune la minut - anecdote și povestioare pentru suflete deschise.
1 poezii, 0 proze
TET.S. Eliot
Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...
26 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
MCMihai Codreanu
Mihai Codreanu (n. 25 iulie 1876, Iași - d. 23 octombrie 1957, Iași) a fost un poet român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost director la Teatrul Național din Iași (1919-1923); profesor și rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași; director la revista "Însemnări ieșene". Debutează în lumea literară cu versuri în "Lumea ilustrată" (1891). Volumele sale de poezii sunt: "Diafane" (1901), "Din când în când" (1903), "Statui" (1914), "Cântecul deșertăciunii" (1921), "Turnul din fildeș" (1929), "Statui. Sonete și evadări din sonet" (1939). Este cel mai prolific sonetist român.
24 poezii, 0 proze
SVStanica Ilie Viorel
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am aflat...jeleau), mama mea era obosită de ziua de ieri și de altele.Moașa și-a sters nasul cu mâneca halatului și mi-a zâmbit ca și când ar fi spus :- o să vezi tu! Am rămas de atunci pe aci, mereu pentru încă o zi. Poate cât să am timp să mă nasc. *** actualizare, azi 24.07.2024: n-am publicat nimic, dar, de curând, am avut curajul (tupeul) să dau la tipar două volume, în parteneriat cu editura Ecou Transilvan- Cluj Napoca. folosind link-ul de mai jos puteți viziona filmul prezentării cărților https://m.youtube.com/watch?v=QEmfnHMiM9U&t=1561s *** e-mail: siwdem@yahoo.com *** actualizare, azi 08.08.2024 am debutat într-un volum colectiv, alături de autorii: Anica Andrei-Fraschin, Ottilia Ardeleanu, Valeriu Barbu, Mihaela Marinela Chițac,...
1052 poezii, 0 proze
DBDana Banu
Dana Banu s-a născut la 16 martie 1970. A debutat cu poezie în anul 1984, în revista Astra. Este poet, prozator, scenarist și călător literar. De-a lungul timpului a publicat în nenumărate reviste și antologii din țară și din străinătate. A semnat cu acest nume de autor volumele de poezie: Poezii din țara lui Elian, 2007; Cântecul samovarelor, 2011; și lumea cinema paradis, 2013; Luna și Îmblânzitoarea de oameni, 2015; Cartea singurătății, 2017; Insomnii orientale, 2023. Tot cu acest nume a semnat și volumele de proză: Orașul părăsit, 2000; Ferestre, 2021; O după-amiază cu Miller și Kerouac și alte povestiri, 2022; Lumea exotică a Salmei Metivet, 2024.
483 poezii, 0 proze
ZZZeng Zhuo
S-a nascut in 1922, in localitatea Wuhan din provincia Hubei, China. Si-a luat licenta in 1947, Universitatea Zhongyang, sectia istorie. Incepe sa-si publice poeziile in anul 1934. Dintre culegerile de poezie mai cunoscute ii sunt: "Focul", "Copacul de pe padina muntelui", "Cantecul batranului marinar" etc. Eseurile despre poezie i-au fost adunate sub titlul "Cele doua aripi ale poetului". Una dintre lucrarile sale literare in proza este "Insemnarea unui om care asculta flautul", iar in 1994 i-a vazut lumina tiparului cartea in trei volume "Zeng Zhuo - Opere alese". Este membru al Uniunii Scriitorilor din China si presedinte de onoare al Asociatiei scriitorilor orasului Wuhan.
1 poezii, 0 proze
MAMonahia Parascheva Avădanei
Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...
9 poezii, 0 proze
Cântecul omului
de Cincinat Pavelescu
Mă-ntorc zdrobit. Ce drum enorm! Vin dintr-o țară depărtată, Pe care harta n-o arată... Sunt obosit, aș vrea să dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n...
Linistea corbilor
de Ionut Demetrescu
Ratacit , asteptam izolat de candoare cu ochii dezveliti de aripa somnului semnele sangelui scrise in palmă pe pamant incepuse cantecul Omului Rostul mi l-a talmacit o pasare rostindu-se rece din...
Desprindere
de Silviu Somesanu
Doar cântecul mângâie sufletul omului și-l desprinde din cotidian cu o frântură de bucurie lăuntrică.
Frank și cântecul său obsedant
de Dragoș Vișan
Nostalgia omului cu bun sfat, bun simț și prieten al versetelor tari, al cărților, șlagărelor este să judece drept paternitatea oricărei lumi, reale, fictive, oricărei opere, să dea fiecărui autor și...
Categoric, ursul are mult bun simț în fața omului!
de Dragoș Vișan
Nu vreau să parafrazez cântecul familiei de circari din „Fram, ursul polar” cu omul și fiara. Opereta sau filmul muzical nu mai sunt de mult la modă. E mai greu să uităm interpretarea unor actori ca...
Târfa și sfânta. Cântecul și piatra într-o aventură incredibilă
de razvan rachieriu
O târfă vrea să devină sfântă și pentru asta caută sacrul în teluric pentru a și-l însuși disecă o pasăre fiindcă i se pare că zborul acesteia are ceva sacru însă dezamăgită nu descoperă nimic taie...
ce ne e scris
de Simona Iliasa
cântecul steleor în cerul-abis destinul omului
răsfrânge vioara sufletul
de Bejliu Anne-Marie
caramele visuri belciuge mugetul vacilor cântecul oilor și trapul măgarului talpa omului lumea săracului covrigul bogatul câinele-n poartă corbul și jocul ciobul și viața pe margini aplauzele o...
focul în-cântării-de-sine
de Vasile Munteanu
cântecul este sufletul creatorilor născuți pântecul armoniei jucându-se cu sine cel-veșnic-singur este numele lui primordial răzvrătindu-se egoistei încremenirii materne el trece prin joc...