"Boieria limbii (partea a doua)" – 580 rezultate
0.18 secundeMeilisearchNeagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
LPLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
EVElena Văcărescu
...s-a născut în 1864, în București. Tatăl ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioți și literați deopotrivă, ce-l dăduseră pe cultivatul Ienăchită Văcărescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stăpânit al rușilor în epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuți din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiți de talente literare, nu și de pricepere în adiministrarea treburilor statului în diferite funcții. Elencuța și-a împărțit copilăria între moșia bunicilor săi de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, și conacul de la Văcăreștii Dâmboviței, unde descoperă nu numai plăcerea lecturii dar și pe aceea a petrecerii timpului în natură sau a explorării satului din apropiere. Literatura engleză o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atâtea altele, iar datorită studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceză, mai ales ca aici are șansa să-i cunoasca pe Leconte de Lisle...
8 poezii, 0 proze
I-Ioan Al. Brătescu -Voinești
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză. Nuvelele și schițele sunt partea teoretică a operei sale. Este cunoscut și pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
0 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
Boieria limbii (partea a doua)
de Corneliu Traian Atanasiu
(citiți prima parte la ( *** ) Cuvintele nu se spovedesc decît cui are drag de limbă. Pentru asta ele trebuie însă descîntate. Trebuie răs-fățate. Întoarse pe toate fețele. Mai ales cuvintele care au...
Ion Iuga, un poet nedreptatit
de Petre Anghel
De la Sud la Nord. Sau invers. Poetul Ion Iuga Dacă ne-am fi cunoscut în copilărie, în Săliștea de Sus a Maramureșului – acest tărâm mirific numit de mulți și cunoscut de puțini, lui Ion Iuga ar fi...
O piatră la temelia unui edificiu multicultural
de Florentina Niță
Anuarul “Repere culturale românești în peninsulă”, realizat de Centrul Cultural Italo-Român din Milano, a fost lansat sâmbătă, 24 noiembrie 2012, la Biblioteca Română, în fața unui numeros public, în...
Doresc României alte timpuri
de Dragoș Vișan
Doresc prima oară să fiu cu iubita într-un gând copilăresc, să ieșim amândoi într-un landou dublu, pe alei și prin parc la pitici. Iubită-mea cântă acum. Ce mâini lungi, iar chitara… răsună! - Uite...
Boieria limbii (prima parte)
de Corneliu Traian Atanasiu
Boieria limbii Dacă practic boierimea a fost de mult lichidată și latifundiile expropriate, nimeni nu ne împiedică să rămînem moștenitorii boieriei . Cine ne poate împiedica să trăim boierește,...
Partea XIV-a Micul Paris
de Filip Tănase
Precizare Fiecare punte artistică, începând cu prezenta, este notă de fundamentare și de corelare multiplă a subiectelor din universul spiritual artistic al marelui umorist Nicolae Paul Mihail...
Păliman, starostele lotrilor - II -
de Emil Iliescu
Lotrii se așezaseră în jurul starostelui lor, lacomi de a prinde primul vestea că vor călca iar poteci ademenitoare de bani și prăzi pentru cămara iernii. - Remeteo, se adresă el morocănos celui...
Reîntoarcerea termenului cioban din exilul etimologic
de Camelia Tripon
Reîntoarcerea termenului cioban din exilul etimologic Susurul izoarelor îmi picură în suflet clipele ascunse în negura timpului, atunci când omul era în comuniune cu natura - care a trezit cele mai...
După o mie de ani, o nouă mănăstire la Cenad
de Dușan Baiski
În România, când cineva pronunță cuvântul “mănăstire\", gândul te duce de îndată la sfintele lăcașe din nordul Moldovei, ctitorite de domnitori și boieri pământeni. Însă viață monahală a existat și...
Eu cred că suntem un popor de lideri sudați într-o turmă perfectă
de Florin Oancea
FLORIN OANCEA Eu cred că suntem un popor de lideri sudați într-o turmă perfectă FLORIN OANCEA Eu cred că suntem un popor de lideri sudați într-o turmă perfectă Poeme citostatice ”Cunoscând gândurile...
Marșul cel lung al chinezilor la București
de florin iordache
-------------------------------------------------------------------------------- MARȘUL CEL LUNG AL CHINEZILOR LA BUCUREȘTI Ei nu vin de-a călare ca tătarii, turcii și muscalii Nu vin nici pe drum de...
O prietenie model: Al. Rosetti - G. Călinescu
de Petre Anghel
O prietenie model: Al. Rosetti - G. Călinescu Pentru a oferi o imagine asupra relațiilor interpersonale ale vremii, vom întârzia o clipă asupra unei prietenii intelectuale, care are ca eroi două...
Continuatorii faptelor bune ale strămoșilor
de Camelia Tripon
Continuatorii faptelor bune ale strămoșilor Au trecut mai bine de două sute de ani de când s-a strigat: „Libertate și fraternitate!”. Tot atunci europenii descopereau, prin limba sacră a hindușilor,...
Vlad Țepeș (Dracula)
de Cristian Petru Balan
MOTTO: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de...
Odă în proză marelui nostru poet George Coșbuc
de Cristian Petru Balan
O, maestre Coșbuc, poet predestinat al neamului român, implantat de divinitate pe urmele strălucitului Luceafăr, având aceeași misiune plină de har nemuritor, căci și cuvintele tale rămân la fel de...