"Bătrânețea o haină" – 3658 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AOAlexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
IEIvanof Lucian Edmond
O viață ca oricare, împărțită între familie și muncă. Familist convins, toate lucrurile puse la punct, pregătit pentru bătrânețe. Căsătorit de douăzecișișapte de ani cu soția mea pe care o ador. Am un băiat de douăzecișicinci de ani, frumos, deștept și cu bani, cum se spune.
14 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
IMIon Marinescu
(n. 09.02.1927 – d. 06.05.1991) Poet, prozator, culegător de folclor și publicist. Autor a numeroase piese de teatru, proze, epigrame, fabule. Profesor de limba și literatura română la școala generală și liceul din orașul Călan. Fost director al școlii generale din localitate. -Volume colective: *Tinerețe fără bătrânețe (folclor din regiunea Hunedoara - culegere coordonată de Clemente Constandin) - Casa regională a creației populare 1961 *Ghici ghicitoarea mea - Editura Tineretului 1965 *Ceteră cu glas de foc (Folclor poetic din regiunea Hunedoara) - Casa regională a creației populare 1965 *Ghicitori - Editura: Ion Creangă - 1972 *Strigături din Hunedoara (culegere întocmită și îngrijită de Clemente Constandin și Aurelian Sârbu) - Deva 1972 *Sub arcuri de lumini (Volum îngrijit de Silviu Guga și Ion Marinescu) - Deva 1979 -Editează de asemenea o monografie a satului Chitid - Deva 1972
14 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
JCJulio Cortazar
Julio Cortázar (n. 26 august, 1914, Bruxelles, Belgia - d. 12 februarie, 1984, Paris, Franța) a fost un important romancier din Argentina, unul dintre cei mai importanți autori ai curentului școlii realismului magic sud-american. Când Cortázar avea 4 ani familia sa a revenit la Buenos Aires unde au locuit într-un cartier numit Banfield. După ce și-a încheiat studiile la Universitatea din Buenos Aires, a devenit profesor de literatură franceză la Universitatea din Cuyo, Mendoza, la jumătatea anilor '40. În 1951, opunându-se ascensiunii regimului lui Perón, Cortázar a emigrat în Franța, unde a locuit până la moarte. Din 1952 a lucrat ca traducător pentru UNESCO. Între proiectele sale de traduceri se numără o versiune spaniolă a romanului lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe, și a povestirilor lui Edgar Allan Poe, iar influența acestuia asupra povestirilor sale este unanim recunoscută. La bătrânețe a devenit intelectual de stânga și a susținut cauza acesteia în America Latină, și a lăudat...
17 poezii, 0 proze
DKDimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
Cezara Radu Yassin
Copilarie - plna de riscuri nepermise varstei... Tinerete... fara batranete... Maturitate... ei bine ... pas cu pas, cu picaturi de lipsa a intelepiunii data de varsta!
1 poezii, 0 proze
LGLaurentiu Ghita
n.07.02.66, Ploiesti, Inginer, Casatorit, 2 copii e-mail: laurentiu_ghita@yahoo.co.uk http://www.laurentiughita.blogspot.com/ Carti publicate: "SINGUR INTRE PATRU VERSURI", epigrame, Editura ANAMAROL, 2008; "ZÂMBETONIERA", epigrame, Editura ANAMAROL, 2010: "STAVRIDUL CU COLȚI DE ARGINT", poezii, 2013; „UMOR... 3G”, cu Ananie Gagniuc și Petru-Ioan Gârda, 2016. Redactor-Șef revista EPIGRAMA, a UER, din ian. 2012. Publicare in antologii: "CUGET SI EXIST, DAR NU MAI REZIST", Editura Pro Vita, Cluj Napoca, 2005; "Antologia de catrene și epigrame AGONIA", Editura EDO, București,2009; "Universul prostiei",Antologie UER,19/2010; "Bătrânețe, haine grele", Antologie UER, 20/2010; "Adevărul și minciuna", Antologie UER, 21/2011; "Terapie intensivă", Antologie UER, 22/2011 și multe altele.
715 poezii, 0 proze
Cretu Marcel
Visez la copilarie. Si la adolescenta, nu la viata mea de acum. La ea voi avea timp sa visez, cand voi fi simtit atingerea batranetii.
13 poezii, 0 proze
Bătrânețea o haină
de Tofan Marius - Catalin
Să vină întunericul să vină sfârșitul să vină tot Căci simpt că nu voi pieri… nu vreau să pot Să vină să vină căci lumea-i aiurea și n-o suport Renască-se o nouă eră în care să fiu ce vreau ce pot...
Doar amintirile rămân
de Bogdan Nicolae Groza
Uneori nici nu-ți dai seama când vine bătrânețea peste tine Numai o vezi că s-a insinuat mai întâi în părul tău, Apoi în oase, în ticuri, în insomnii disparate, Și încet, încet, îți cuprinde inima,...
Vorbe
de Marius Marian Șolea
Vorbe Înainte de apogeul meu cultural, fie el grăbit, fie mai înaintat, după cum vor vrea confrații, eu aș spune că îmbătrânește numai cine poate… iar bătrânețea ar putea să fie o haină pe care o iei...
glasul copilului cuprinde pământul
de Bejliu Anne-Marie
haina săracului lasă în urmă cuvinte fiecare fir de pânză împărtășește sudoarea cu pământul pașii lui urmăresc drumul cărbunelui care a desenat fiecare copac răsărit din colbul așteptărilor el tace....
Un colț de realitate tragică
de razvan rachieriu
Comoditatea mă calcă la dungă ca pe o cămașă cu fierul de călcat al lenei mă țintuiește de insectarul patului sufletul înăbușit de inerție și inactivitate și-a scos afară corpul pe care aerul clonat...
În noaptea cu lună
de Alina Maria Ivan
mă trezesc în orașul rece simt cum sub podeaua de lemn rădăcinile mi se mișcă greoi deodată nu mai sunt așa tânără deodată am suflete care se hrănesc din mine deodată orașul mi-e haină îl trag ușor...
A nins în părul meu...
de Mahok Valeria
A nins în părul meu cu ghiocei Și iarna vieții își arată blana, Eu o sfidez trăind din amintiri, Care îmi completează zilnic hrana. Nu vreau să îmbătrânesc precum copacii, Ca obrajii să mi se asemene...
Căci Moartea nu ascultă
de Petrea Marian Iulian
Ah, plânge-n taină, nucul meu! În crengi amestecat, rămâne - Cu frunze, haină-n trupul greu, Îndurerat, la fel ca mine. "Să-ți spun o vorbă, dragul meu, Din doina-n care m-am născut, Cu glas prin...
La moartea fratelui meu Matei
de Nicolaus Olahus
Plângeți, oh, rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum...
Închisoarea spiritului
de belusica ileana silvia
Închisoarea spiritului Viața în trup e a spiritului închisoare ... Primul țipăt al noului născut e plânsul spiritului deținut băgat acum la închisoare ! Cine-a mai fost, el nu mai știe ! Închis în...