Poezie
Căci Moartea nu ascultă
1 min lectură·
Mediu
Ah, plânge-n taină, nucul meu!
În crengi amestecat, rămâne -
Cu frunze, haină-n trupul greu,
Îndurerat, la fel ca mine.
"Să-ți spun o vorbă, dragul meu,
Din doina-n care m-am născut,
Cu glas prin iarbă, viu mereu,
Sub cerul liber, de-am crescut:
Lăsat am fost, de Dumnezeu,
Cu trainic rost, pe astă lume -
Iar dacă strâng amarul tău,
Sunt tot orfan, la fel ca tine;
Că Moartea nu ascultă, pe poteci,
Când lupii urlă-n lună plină
Ci trupu-ți saltă, când să pleci,
Ca orice suflet, în lumină.
Dar cum să te asculte Moartea,
Când soare încă nu apune
Să îți sărute bătrânețea
Și lacrimi să sădești în lume?"
ˆTh3Mirr0r
00774
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrea Marian Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrea Marian Iulian. “Căci Moartea nu ascultă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14040730/caci-moartea-nu-ascultaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.