"Atunci,cînd eram floare de cîmp" – 20288 rezultate
0.06 secundeMeilisearchdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
Bujor Gabriel
"Căci cunoaștem în parte și prorocim în parte; dar cînd va veni ce este desăvîrșit, acest în parte se va sfîrși. Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd am devenit matur, am terminat cu ce era copilăresc. Acum vedem ca într-o oglindă în chip întunecos, dar atunci vom vedea față în față; acum cunosc în parte, atunci voi cunoaște deplin, cum am fost cunoscut și eu pe deplin." (Pavel, Corinteni, 1, 9-l2)
17 poezii, 0 proze
Necula Florin Danut
Dacă aș vrea să-mi pun viața într-un jurnal, nu l-ar încăpea nici Cartea de nisip. Atunci cum să scriu o biografie? O, cititorule, nu împlinisem încă 18 ani cînd îl traduceam pe Baudelaire. Dar ce spun eu, nu împlinisem 12 ani precînd eram fascinat de poezia lui Nichita Stănescu. Asta nu mă împiedica, dimpotrivă, de a fi cel mai bun la matematici în clasele pe care le-am absolvit. Facultatea de Matematică, secția Informatică am și terminat-o, de altfel. Spun am terminat-o pentru că nu acolo au fost singurele cursuri superioare pe care le-am urmat. Am fost admis la Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț la care am renunțat după un an de zile. Am fost profesor de Informatică la un liceu din urbea natală. De 20 de ani lucrez în Finanțe la compartimentul IT, tot în urbea natală. Dar să revenim la preocupările mele literare. Am citit enorm, cred că cine mi-a lecturat scrierile și-a putut da seama de asta. Chiar și cine citește această confesiune (i-aș spune mai degrabă decît o...
186 poezii, 0 proze
Dan Constantin
Născut în Hunedoara. " Daca as fi fost singur nesupravegheat de mult as fi fost un firicel de praf ratacind haotic, fara de tel, far' de credinta, prin universul finit nedescifrat inca" De cind am descoperit acest site am intinerit, am redevenit din nou copil. Au trecut mai bine de 20 de ani de cind nu am mai scris o poezie. Nu eram nici pe atunci un membru activ al cenaclurilor literare, de aici mi se trage lipsa de experienta, gafele gramaticale, de punctuatie, de forma sau continut, de tehnoredactare sau exprimare, motiv pentru care doresc sa va multumesc pentru atentia cu care cititi fiecare poezie atentionandu-ma. Doamne! de unde aveti atita putere si rabdare sa cititi atitea poezii? Spuneti-mi si mie cum ati reusit sa condensati timpul!! Umil va cer acum iertare ca v-am rapit din timp. Cu stima si respect Dan Constantin
128 poezii, 0 proze
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
Robert
probabil ca daca as putea m-as intorce in timp atunci cind romantismul era mult mai apreciat astazi....
1 poezii, 0 proze
Dan Lucian Stefancu
Cand eram mic credeam ca lumea a inceput de la mine...m-am nascut in prima zi a anului, de atunci se numarau anii... cand am mai crescut am aflat ca anii si viata se numara de la cineva cu aceiasi zodie, nascut cu sase zile mai repede, multi, multi ani inaintea mea, 1985. Acum ca am crescut si am redevenit copil, sper ca cineva sa ma numeasca Creatorul Lumii lui si sa inceapa totul de la mine.
32 poezii, 0 proze
Vraja Andreea-Alexandra
Nu consider ca viata mea are ceva deosebit de povestit...era o zi superba de primavara cand m-am trezit si i-am tipat universului sa ma accepte...apoi, facand ochi, am inceput sa cercetez lumea...eram doar de-o schioapa atunci cand clopotelul a inceput sa sune si pentru mine... Nume: Vraja Andreea Alexandra Data nasterii: 20 martie 1988 la Bucuresti Studii: Eleva in clasa a 12a Resedinta: Bucuresti Activitati artistice: - membra de 3 ani a corului liceului Activitati literare:- colaborator de 1 an cu revista sportiva "Info Sport" a liceului - o poezie publicata in revista online "Visul" - 2 poezii publicate in revista online "Arcada" -o poezie aparuta in volumul colectiv LicArt 2006, editura Cermi, Iasi 2006 - Concursul de creatie literara-poezii si monoloage "Poetul nedescoperit" , in 2006, sectiunea poezie(finalista) - Festivalul national de arte pentru liceeni "LicArt 2006", sectiunea poezie(finalista) -am obtinut locul al III-lea la Concursul de creatie "Fii si tu poet" , august...
24 poezii, 0 proze
Florin Gherendi
Nu mai stiu cand am inceput sa scriu. La inceput pentru mine. Eram copil. Participam la un cenaclu, in oraselul de provincie in care m-am nascut, Tarnaveni. Apoi am inceput cu-adevarat sa scriu. Pentru mine. Pentru cativa prieteni care citeau. Am scris si 3 romane, 2 din ele SF...poate ca intr-o zi o sa le dau forma potrivita...eram inca un copil, nu? Si apoi a venit facultatea de fizica. Am participat la cateva spectacole. "Cantarea Romaniei", se spunea atunci. Am publicat cateva poezii in "Viata studenteasca"... Si apoi tacere... Am mai avut cateva rare incercari, terminate inainte de a incepe. Pana acum cativa ani. Am regasit cateva lucruri scrise de mine cu mult timp in urma, cele 3 romane, cateva poezii, si un declic s-a produs. Ce-ar fi sa incerc din nou?! Acum trec mult mai rar pe aici, de cand am regasit o pasiune mai veche, pianul...
14 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Atunci,cînd eram floare de cîmp
de ma
Totul a-nceput ca-ntr-un vis... Pe atunci eram înca fiica cerului, născută într-un miez de floare de cîmp. Față în față cu vîntul,cu ploaia,cu nisipul răsfrînt... Atunci poate... poate doar atunci să...
Ochi pentru fluturi
de Grig Salvan
Stăteam într-una din zile pe terasa unui local, să-mi trag o clipă sufletul atît de agitat de veșnica alergare pentru rezolvarea treburilor zilnice. Eram atît de obosit și deprimat încît abia le mai...
Scrisoare
de Gabriela Petrache
De citeva zile mi-e tare dor de tine. Mi-e dor , desi, recunosc, ai fost mereu aici cu mine. Cum poate sa-ti fie dor de cineva aflat in permanenta cu tine? Nu sint \"circotasa\" si pentru ca vreau...
Floare de cîmp
de Dumitriu Florin-Constantin
E toamnă acum, e toamnă iar... Și totul parcă a ruginit... Cazarma...a îmbătrînit! La foc stau și la jar... Privesc spre foc gîndind mereu, La dulcea clipă ce s-a dus, S-a dus picată ca de sus, Din...
Macazul
de Popescu Valentin
„Mersul unui tren este în cea mai mare parte determinat de traseul fixat univoc prin șine. Dar din loc în loc apare cîte un punct nodal, de unde sunt posibile diferite direcții și de unde trenul...
Poezii
de Zaharia Luminita
REPETIÞIA E MAMA CUIVA Criticul: -Te repeți, draga mea poetă - aceleași rime perimate de genul soare-floare, masă-casă, aceleași metafore neinspirate idei șifonate linie melodică profund desuetă...
Prepelițele
de Paul Mircea Iordache
PREPELIÞELE Cînd mă urcam într-unul din nucii cei mari de pe malul râpei din grădină, puteam vedea până hăt-departe(1) , peste dealuri, în zarea albastră. Era o vedere care, parcă te-ndemna să zbori....
Penes Curcanul
de Vasile Alecsandri
Penes Curcanul Plecat-am noua din Vaslui, Si cu sergentul, zece, Si nu-i era, zau, nimanui In pept inima rece. Voiosi ca soimul cel usor Ce zboara de pe munte, Aveam chiar pene la picior, S-aveam si...
AGRAWAN DEMONUL SI PATIMILE LUI AHAB
de Cristian Hriscu Badea
Ahab a trebuit sa culeagă șapte ani rodii de pe unghiile morților, Iar atunci când la rându-i a murit, pentru a doua oară, Un cortegiu de demoni i-au adus răsplata: o floare de nufăr In petalele...
Te-am hotărât să fii
de picu elena georgiana
-am hotărât să fii cu ochii albaștri și atunci când nu-mi va fi teamă că o să te întâlnesc ,într-o zi,zărindu-te am să te strig cât mă vor ține puterile: maree! și ,astfel ,marea ta să se tulbure și...
