"Atât de albastru" – 20347 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
Nedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
Ileana Vulpescu
Ileana Vulpescu (n. 21 mai 1932, Bratovoești, județul Dolj) este o prozatoare și romancieră româncă. Este soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu. Cel mai cunoscut roman al ei este Arta conversației care a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989. Opere Rămas-bun (roman) , Editura Cartea Românească, 1975; Arta conversației, Editura Cartea Românească, 1980 ; Editura Arta Grafică, 1992,1994 ; Editura Logos, 1993 Sărută pământul acesta (roman), Editura Cartea Românească, 1987; Rămas-bun casei părintești (roman), Editura Arta Grafică, 1990; Carnetul din port-hart (roman), Editura Eminescu, 1996; Candidații la fericire (proze), Editura Tempus, Ploiești, 2002; Arta compromisului (roman) , Editura Tempus, Ploiești, 2002 ISBN 973-85140-3-7; 2007; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viață, viață, legată cu ață (roman), Editura Tempus, Ploiești, 2007;
3 poezii, 0 proze
Pietro Metastasio
Pietro Metastasio (1698-1782) (...) Metastasio nu este un mare poet, dar atât melodramele sale, cât și puținele Canțonete pe care le-a scris (...) poartă amprenta unei anumite sobrietăți expresive, derivată dintr-o severă disciplină clasiciă și dintr-o educație stilistică extrem de rafinată, care conferă limbajului său poetic limpezime, simplitate și grație, cu alte cuvinte atributele majore ale artei sale. (...) (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu, Ed. Albatros, Buc., 1980, p. 268)
1 poezii, 0 proze
Alexandrina Cristina (Adina) Niculescu
M-am născut în orașul Constanța, unde am fost dată la grădiniță la șase ani și jumătate, de aceea, atât în școala generală cât și în liceu eram cea mai mare și în același timp cea mai mică din clasă. Cea mai mică de varstă și cea mai mare ca înălțime. Am studiat la Institutul National de Chimie timp de 4 ani, luându-mi licența cu diploma in chimie fizică, cu acad. Eugen Segal, cu nota 9. Am fost chimistă la SOTRM Eforie Sud, timp de cinci ani. Apoi am fost pensionată medical, acum încadrându-mă în gradul doi de handicap. Sunt căsătorită și nu am copii. Am fost pe rând admiratoare, colaboratoare, iar acum membră a Cenaclului Literar "Mihail Sadoveanu" al Cercului Militar Constanța. Sunt autoare a plachetei de versuri "Rime si flori" de la editura VIF 2013. Colaborez la revista "Albatros" a societății de haiku Constanța și sunt membră a "Careului Artelor" de la Casa Armatei Constanța.
14 poezii, 0 proze
Honoré de Balzac
Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franța – d.18 august 1850, Paris, Franța) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez. El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic. Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre,[1] G. Vannier cât și de filozofi ca Alain, Albert Béguin el a fost privit ca fiind un vizionar de către Albert Béguin. Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categori deja existente, aparte. El a creat un adevărat monument, "Comedia umană" (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul...
27 poezii, 0 proze
Mirela Lemons
Chiar daca sunt atat de departe de tot ce-mi este drag inca nu mi-am uitat graiul si dragostea de a scrie.
1 poezii, 0 proze
Ioan Dan
E atat de scurta incat nu o mai ... vad. Premiul I la concursul national de proza scurta "Liviu Rebreanu" -2002
95 poezii, 0 proze
Adrian
Animalele nu sunt chiar atat de proaste cum par... Ele n-au nici doctori si nici avocati!
1 poezii, 0 proze
Monel Lucian
Cand voi fi atat de cunoscut incat nu voi putea iesi in strada fara sa fiu recunoscut atunci voi avea o biografie.
2 poezii, 0 proze
Atât de albastru
de Bogdan Nicolae Groza
cu altoiul meu de aripă, când aud aerul cântând, port nostalgia zborului planat la trei centimetri deasupra inimii. imperceptibil, în irisul atât de albastru se nasc arbitrar, într-o vânturare de...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
nevolnic mărunt isprăvit de propriul meu suflet cotorul pe care o pasăre îl ciugulește sărutul unui sărut unui sărut și-n cele din urmă mecanic gest fără sunt atâtea de spus și atâtea cuvinte...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
ochiul întotdeauna am avut în retină o fisură răsăritul de soare peste mormane de plastic și sticlă, hârtie mizerie măcinată fin și fără sfârșit ca într-o ceață doar sunetul din perfuzie îmi mai...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
am un sentiment în stomac am un sentiment în stomacul sentimentului meu în gura stomacului, în sucurile lui dacă inima ar fi un stomac oare aș digera mai bine tăcerea aceasta astăzi este multă...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
îmi vinzi sărutul la fiecare distanță un cuplu (unu, doi, trei) deasupra o reclamă la pasta de dinți ea îl strânge sau se joacă atât de fragilă este construită lumea aceasta cu brațul ei în jurul lui...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
alb ca niște striuri de cretă pe tablă m-am întrebat mereu ce îmi lipsește și mereu tu mi-ai răspuns și după ce-am adulmecat îndelung zările și firele de iarbă de un verde virulent printre pungi de...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
scopul ce sens găsești în aceasta există vreun sens sau vorbești și nu te auzi preocupat de-a produce excesiv de atent un sunet departe se aud pneumatic pompele cum răsuflă cerul este albastru sau...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
ce este în sufletul tău nu știu moartea e stranie luptă sus, jos și luntrașul împlântând vâslele când în tine când în celălalt (tulbure se deschid valurile) pe lături păpuși ținute de cordoane uscate...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
am propriul meu albastru dacă vei ucide orbirea mea oare va fi îndeajuns sau va trebui să ucizi mai departe până când mișcarea însăși va deveni deșartă ca o piele de șarpe răsucită de vânt cât de...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
există mereu moarte există mereu există etc. dar cel ce moare nu-i oricine ci totul pentru mine prietenul meu cel mai bun cel ce râdea dincolo de orice încercam să adun ca un nebun înghițind totul ca...
