Poezie
atât de albastru pe cât poate fi
(trei)
1 min lectură·
Mediu
ochiul
întotdeauna am avut în retină
o fisură
răsăritul de soare peste mormane de plastic
și sticlă, hârtie
mizerie măcinată fin
și fără sfârșit
ca într-o ceață
doar sunetul
din perfuzie
îmi mai cuprinde vag
ochiul
și
pe pietrișul aleii
pașii mei
încerc să îi văd
să îi simt
să-i ridic
unul câte unul
ca pe niște proteze de plastic
în locul părților
amputate
și să mint cât mai sincer
când zic
nu
nu e nimic
iubire
nu e nimic
peste pieptul meu două pietre de moară
se pun în mișcare cu zor
nefinit
001.873
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petru Teodor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Petru Teodor. “atât de albastru pe cât poate fi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13971810/atat-de-albastru-pe-cat-poate-fiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
