"Anemone" – 247 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAnemona Maria Elena Anathol
2003-2007 Universitatea Hyperion 1990-1998- Teatru Fantasio, Sectia: Coregrafie/Balet
2 poezii, 0 proze
Mariana Ichim
2 poezii, 0 proze
Anemone
de Dragos Serban
A trebuit să miros anemone pentru ca, paralizat de durerea lor, să-mi cânte George Enescu. Anemonele se usucă în glastră și corzile viorilor se înmoaie de durere când aud ce auzim cu toții zi de zi.
Anemone
de Anisoara Iordache
Vericule, vericule, tare mi-a fost dor de chipul tau străfulgerat de lumina bunătății și blândeții ! Deși peste creștetele nostre au trecut valuri, valuri de vremuri, te simt aici lângă mine, cu...
Anemone
de Lavinia Micula
am degete lipite de somn și o mamă care mă naște subțire ca o coajă de măr uscată încet face șira spinării cu mâinile mele nimic nu se leagă de cealaltă parte tata ghemuit cu spitalul în spate ține...
anemone ecaterina
de Fernando Vidal
Tudor s-a hotărît să moară. A luat un capăt de cablu de la perdeaua de la duș, la desfăcut, a tras de el și a coborît. S-a dus în grădină, cele trei geamuri ale casei vecinului îi erau martori. Nu...
anemone ecaterina II
de Fernando Vidal
Erau trei într-o seară la vecinul pe care cu greu îl puteam spiona si ziua. Nu avea jaluzelele trase de data asta, unghiul nu era perfect, dar am reusit sa vad ca nu era singur. Au iesit, si-au...
Seara anemonelor
de Lie Marian
dimineața aceasta părea altfel am scos capul pe geam afară mirosea a iarnă si anemone stai nu stiu cum miros anemonele defapt nu stiu nici macar daca au miros dar sunt ale mele si mi le imaginez in...
Povestea Anemonei
de Mihaela Rascu
Departe, la capătul lumii, se află un ocean atât de adânc, încât nimeni nu știe dacă acesta are fund și atât de misterios, încât nici un marinar nu s-a încumetat vreodată să-i atingă apele, nici...
Am stropit ochii cu anemone!
de Lucian Preda
de mi-as aminti vreodata ca muzica pe care o auzi ma face sa ard sarutand ganduri in aripi de inger fulgerate la o mica distanta de tine pe un pod nevazut, dedesubt cu rai impletit pe frunzele moi...
Buricul Pământului
de carmen mihaela visalon
în ce prăpastie d’anemone un vrej va rupe din noroi un cal de sânge și petale și-o șa de vis cu amândoi vom ști când, noapte după noapte, lumina ne va-naripa și inundați adânc de șoapte vom prinde-n...
Iarna Sabinelor
de Ela Victoria Luca
e târziu plânsul anemonelor iarna înfășoară parfum în pumnii soarelui îmi ninge azi a fărădetine și dansez nesfârșit cu imprudența de a te fi trăit într-un timp decojit nu mai știu când ai întors...
în tine urlă cerbii
de Ela Victoria Luca
rămân din tine arpegii celule de anemone înmugurind a frig din mine se aud păsări în ecou în ochii tăi urlă cerbii plecând în cortegii la nunta mâinilor noastre jumătate de tine e fum jumătate de...
no merci
de Cătălin Al DOAMNEI
distanța dintre mine și omul nordic se măsoară în înflorirea anemonelor dintr-un silogism impur orice raționament despre felul în care te-ai îndrăgostit locuind pe un iceberg este mai credibil decât...
pastel de genul feminin
de diana dumitraciuc
plouă femeile au ieșit curgătoare pe străzi doamna cu anemone în lesă își picură sângele roșu giotto de catifea nu ea nu plânge orgoliul o ține dreaptă ca un corset ea merge și merge nu se oprește cu...
tăcerea ce ești
de Virgil Titarenco
părul tău arabescuri în lună vinovate năluci rătăcind ascultăm simfonia anemonelor surde peste lespedea viselor mele pășind nu-ntreba dacă sînt o pictură abstractă mă ignori prea ades adormind prin...
Versuri ravasite 25
de Aniela Ungureanu
cântece de jale pe aripa timpului nășteau sirenele, anemone-de mare spre ochii smarald-crud ai primăverii își întindeau brațele, peste frunți amețite de horele rătăcitoare prin munții de-acasă se...
puteri divizate
de holobaca gheorghe
puteri divizate țese zidul balans al viorii pajiști vară parfumuri păsări cochilii anemone fluvii și stele înfășurați zilele pe axul tamburului ca pe mătăniile de-ntâmpinare a ploii da și nu cu...
Și o să mori
de Lorena Craia
deasupra unui câmp de flori tu o să mori și voi lăsa ca testament buchetul anemonei de ciment apoi să-mi pui la căpătâi lumina nopții nimănui acum sunt între rai și iad pe nicio frunză nu mai cad doi...
Amalgam postmodern
de Elena Malec
Luni dimineață cu artist ațipit printre mădulare și busturi nude de manechine. Afară lăstari decapitați de anemone pozează cu siluete ca ace verzi, rămășițe de la orgia de peste noapte a viermilor...
