"Am parasit vesnicia" – 22194 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Lupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
Alexandra Costin
M-am născut în 1990, în Maramureș, într-o miercuri ploioasă de octombrie. Am părăsit orașul natal în 2009, după ce am absolvit Liceul Regele Ferdinand - profil pedagogic - și am venit la Cluj-Napoca, unde am urmat timp de doi ani cursurile Facultății de Litere. Între timp, m-am angajat ca educatoare la o grădiniță de stat din Cluj-Napoca, unde lucrez și în prezent. În paralel, urmez cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației - specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar.
4 poezii, 0 proze
Any-Mary Dina
Mă numesc Any-Mary Dina. M-am născut, crescut, trăit în România până în urma cu 6 ani, când am părăsit pământul natal stabilindu-mă în India. Fiind departe de casă, pentru a păstra comoara limbii noastre am reînceput să scriu, scrisul fiind o pasiune veche. Astfel, am făcut să dispară distanța dintre India și România.
1 poezii, 0 proze
Panainte Sveatoslav
Sunt născut pe 28 Mai 1984 în orașul Hîncești Republica Moldova. În anul 2002 am absolvit Liceul Teoretic din satul Lăpușna în care mi-am petrecut copliăria. În August 2002 am susținut cu brio examenele de intrare la Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Relații Internaționale Științe Politice și Administrative specialitaea Administrația Publică, obținînd un loc la buget. În Iunie 2006 am absolvit Facultatea susnumită obținînd titlul de licențiat în Administrația Publică tilul licenței fiind “Administrația Publică Locală fundament al puterii locale".In periaoda anilor de studenție am fost membru al partidului social liberal și în perioada Septembrie 2002- Martie 2005 am participat activ la viața politică din Republica Moldova activînd mai mult în capitala Chișinău. În 2005 cînd s-a produs actul de trădare al dlui Serebrian care ne-a promis ca nu va vota un președinte comunist, eu și alși membri de partid în număr aproximativ de 50-100 de oameni am părăsit partidul și nu am mai...
108 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
GETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Nistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
Am parasit vesnicia
de Maia Levinta
Am parasit vesnicia pentru cateva atingeri firave si efemere... Am parasit vesnicia pentru o boare de aer rece si pentru un suras aruncat in graba peste umar... Am parasit vesnicia pentru un sarut...
Ne fura vesnicia
de pop romeo
Ne inveleam cu secunde forfecate de vreme , intre noi o linie lunga din care picurau zarile cu gust de acaju si nemurirea , marginea ranii demult se deschidea larga inghitindu-ne ochii , ici colo...
dorința de moarte a lui odiseu
de Cătălin Al DOAMNEI
mi-era din ce în ce mai greu să trăiesc mă-mbrăcasem în idei cu toate harurile cădeam precum schiorii o urmasem îndeaproape pe erica femeia-androgin facerea lumii a început spun sfinții părinți...
De la postmodernism la Ortodoxie - I
de Savatie Bastovoi
Întrebare: Dragă Ștefane Baștovoi, respectiv părinte Savatie, ce te-a determinat să renunți la existența lumească și la poezie? Răspuns: N-am renunțat, aș spune că doar m-am mutat cu locul....
Față în față cu timpul
de Sorin Lupu
Le priveam jucându-se una lângă alta și mă gândeam - nu e prima oară - cum o fi să ai atât de multe fotografii din copilărie? Să poți să dai iama în driveul din cloud al părinților grijulii și acolo...
Drum părăsit
de Paul Mircea Iordache
Singurei borne kilometrice rămase pe șleahul Bălușeni-Botoșani Imensul șarpe-ncolăcit pe dealuri, Din colbul verii, galben-brun-roșcat, În letargie sacră stă de veacuri, Parcă suind spre cer trup...
Sus
de Grigore Vieru
Lui Vasile Levițchi În munții cu brazi Alb răsărit. Orice necaz M-a părăsit. Am văzut veșnicia - Era singură. Tăcută Ca laptele mamei.
Scrisoare deschisă către mine însumi
de nicolae silade
„Dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea.” Ioan, 16:33 Dacă ai ajuns aici din întâmplare, Dacă ai ajuns aici căutând înțelepciunea, Dacă ai ajuns aici căutând adevărul adevărat, Dacă ai ajuns aici...
poemul mărturisirii
de crisan ciprian laurentiu
E o zi tristă. Soarele moare retras în mormântul cerului întunecat. Sentimentul ce m-a animat și m-a reanimat de atâtea ori, m-a părăsit. În locul lui un gol infinit care doare mă face să scap din...
