"Am fost plecat..." – 22196 rezultate
0.01 secundeMeilisearchDelicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
LLord_kanne
M-am născut în 1982 la Iași, după care la scurt timp „am fost strămutat” în Bihor unde viețuiesc și acum. Nici aici n-am putut sta locului așa ca înstruirea primară am facut-o pe rînd în 3 localități Bihorene. Ruperea de cuibul părintesc, care nu s-a produs niciodată, a început în 1996 când am fost admis la un Colegiu Național din Oardea unde timp de patru ani (extrem de fericiți) am făcut liceul. Deoarece călătorului îi stă bine cu drumul, în 2000 am plecat la facultate în Timișoara la Universitatea de Vest unde alți patru ani (iarăși tare interesanți) am urmat cursurile unei Facultăți umaniste. M-am întors în Oradea în 2004, iar de atunci sunt lucrător pe holda statului, fără convingere, fără speranță dar cu inima alături.
28 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
florian abel
-Nascut intamplator si definitiv la 27-11-1962, ca cetatean al planetei, de nationalitate etnica, din care tara n-am plecat niciodata, spre cinstea mea si nepasarea compatriotilor. -Mort in mai multe randuri, cea mai lunga moarte - in cadrul unei casnicii de 15 ani, renascut de curand, cu o mare uluiala cum ca viata a mers inainte, ca lumea exista, traieste si scrie, chiar si fara mine, deci, se poate! -Executat tot felul de munci, de la cele de jos pana la cele si mai de jos, in afara de cele pentru care am fost calificat. Evolutia spiritual-politica: -'62 - '89, mai nimic, descoperit poezia, certitudini mare viitor, speriat, fugit. - '89 - sperat - '90 - '92, vazut sarle functii conducere, dezamagit - '92 - '96, scarbit - '96 - '2000 - scarbit in continuare - '2004 - renuntat a mai spera, rezumat la a-njura - '2008 - descoperit Agonia, redescoperit scrisul abelflorian@yahoo.com mess: cronopy_fi
188 poezii, 0 proze
EMErnest Maftei
Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...
1 poezii, 0 proze
ISIonel Sporea
Nascut la Timisoara, unul din cele mai frumoase si moderne orase al României dar copilarind pe meleagurile unui mic orasel de munte...la Bocsa (Caras-Severin). Sunt plecat de 21 de ani prin alte tari straine (mai întâi în Belgia apoi în Canada), unde locuiesc si acum. Am doi baieti mari (Bogdan-26 de ani; Ionuts-Andrei - 18 ani) de care sunt foarte mândru si pe care am reusit sa-i crestem si sa-i educam în principiile noastre de valori familiale, de educatie si bun simt! Am reusit de-a lungul vietii sa îmbin foarte bine cariera mea profesionala cu sportul si poezia... Am lucrat ca si Manager de mentenanta / productie la unele din cele mai mari si renumite companii din lume (General Motors, Rolls-Royce, Paccar). Câtiva ani, am fost si antrenor al echipei nationale de juniori a Canadei la tenis de masa, am participat la f. multe competitii internationale, printre care si la Campionatul Mondial Scolar (Franta, 2000) si unde am terminat pe locul 7 în lume), câstigând si trofeul *...
2 poezii, 0 proze
ICIoan Daniel Cuculiuc
M-am născut la Bacău, în 28.01.1989. La vârsta de opt ani am plecat în Italia, împreuna cu părinții mei. Acum am paisprezece ani, locuiesc în Sansepolcro și sunt elev în anul II (clasa a VII-a) la școala “Buonarroti” din localitate. Sunt, de asemenea, elev în anul III la Conservatorul din Perugia (clasele de vioară și pian). Îmi place mult să joc șah, să desenez, să scriu și să citesc. În 2002 am început să public scrierile mele în site-uri literare italiene și românești (printre care www.liberodiscrivere.it și www.poezie.ro) și, spre sfârșitul anului, să particip la unele concursuri literare, în Italia, obținând câteva premii (Premiul I la Concursul Național de Literatură “L’arcobaleno della vita”, Premiul II la Concursul Național de Poezie “Natale”, Premiul “Della Fratellanza” la Concursul International de Poezie “Il saggio”, alte premii și semnalări). De asemenea, unele dintre poeziile mele au fost publicate în diverse cărți (antologii de poezie).
28 poezii, 0 proze
Vasile Copilu Cheatră
”Beneficiind de posibilitatea de a cunoaște personal doi reprezentanți din familia poetului V.Copilu Cheatră, soția și nepoata de frate, și având privilegiul de a-mi fi fost încredințate, de către soție, trei manuscrise ale acestuia: Zodia Berbecului – roman auto-biografic, Balada popândăului – amintiri din lagăr și Lacrimi pentru serafimi – scriitori pe care i-am cunoscut, am putut alcătui o interesantă biobibliografie a autorului-moț, născut la Vulcan (Hunedoara) la 5 aprilie 1912 – mort, de un cancer la coloana cervicală, la 7 decembrie, 1997, la Brașov. Poetul s-a născut la Vulcan - Petroșani și a copilărit până la vârsta de șase ani acolo, doar printr-un mic accident biografic (tatăl, minier, plecat să lucreze pentru câțiva ani la minele de cărbune din Valea Jiului). Este fiul lui Copilu Ioan a lui Cheatră, miner și agricultor și al Iulianei (n. Todor). Școala primară, în comuna Iara (1919 – 1924); Liceul de Băieți din Turda (1925 – 1929); Școala Normală de Învățători din Cluj...
1 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
Am fost plecat...
de Mateescu Adrian
Am fost plecat azi in calatorie dar nu am gasit pe nimeni acolo Cred ca am fost un musafir neplacut Cel la care m-am dus m-a parasit A fugit nu a vrut sa stea cu mine Am plecat pe frig,am sosit pe...
am fost la nunta ta
de Mihai Chira
mă luă vara pe nepregătite, eram cu pufoaica şi cuşma lipite pe mine n-am observat că florile şi bălăriile zburdau mari pe pământ bătând câmpii ca artificiile de revelion aglomerând cerul. mi-am dat...
Carte despre noi
de Marinescu Victor
Am fost plecat cu gândul și te-am uitat pentru puțin. Puțin pentru mine, dar tu l-ai trecut ca fiind un drum lung în care absența mea s-a făcut simțită. Crede că n-am fost departe. Doar gândul ți-a...
Ciclul
de Deak Zoltan
Am fost plecat prea multă vreme Scormonind a disperare lumina, după pleopele moarte Când, trebuia doar să-mi ridic privirea spre căldura degetelor tale ce-mi ofereau liniștea: revărsare cenușie,...
De voi veni încă odată
de Silviu Somesanu
am fost plecat cu gândul cerul scuturat de ploi sub un acoperiș de stele unde respiră-n ierburi câmpia te-am întâlnit prin grâu ademenitoare umbră de iubire vom locui în cortul verii cu sarea...
Absentul continuu
de Daniel Bratu
Am fost plecat. La ultima ședință n-am mai ajuns și cred c-o jale mare cuprins-a a cenaclului* suflare, iar mulți au plâns de-atâta suferință. S-or fi lăsat de versuri miștocare toți corifeii glumei...
dragul meu
de Any Tudoran
cât ai fost plecat ți-am cărat bucata de cer în fiecare zi până la etajul patru să nu îți fure vecinii vreun ochi deschis peste noapte ți-am călcat toate zilele rămase acasă le-am așezat pe...
Văd unde începe miracolul
de Silviu Somesanu
Cred că niciodată n-am fost plecat din gândurile puse pe masă lângă fereastra unde se deschide cerul și poți să vezi departele cum se apropie pe orizonturi de profunzime. În mine ploile mărunte dau...
noi
de Hogiu Adrian
am vrut să cunosc mai de aproape omul cât timp am fost plecat am reușit de câteva zile plouă la noi în casă pe buzele ei sărate ninge e ca atunci când încerci să te sinucizi între oameni am vrut să...