Ioan Daniel Cuculiuc

@ioan-daniel-cuculiuc

Sansepolcro (Italia)

„Quando scrivo, i miei sentimenti riverberano dalla penna con la quale traccio magiche frasi o parole fantasiose, che non provengono dalla mente bensì dall’anima.”

M-am născut la Bacău, în 28.01.1989. La vârsta de opt ani am plecat în Italia, împreuna cu părinții mei. Acum am paisprezece ani, locuiesc în Sansepolcro și sunt elev în anul II (clasa a VII-a) la școala “Buonarroti” din localitate. Sunt, de asemenea, elev în anul III la Conservatorul din…

Texte

Urmăritori

Urmărește

Aprecieri

Vizite

Cronologie

9 texte

MARE TRISTÃ

Ioan Daniel Cuculiuc•Poezie•1 mai 2003

Ritmic, printre stâncile netede, neliniștita mare pulsând... Tristă întindere solitară, zaci părăsită, iar gerul ucigător este al tău unic tovarăș în acest timp... care nu-i al tău.

Așteptare

Ioan Daniel Cuculiuc•Poezie•27 apr. 2003

Valurile-au amuțit. Sculptate în piatră, se-nalță imobile din marea nemișcată și, printre rocile tăiose, vântul nu mai urlă; plutește doar, ușor, prin aerul plat. Stau pe țărm, învăluit în

Un timp pentru a “trăi”

Ioan Daniel Cuculiuc•Poezie•27 apr. 2003

Și iată... O altă clipă trece pe lângă mine fără să mă privească în față, fără să-mi dea explicații... Alunecă din viața mea ca un grăunte de nisip sustras deșertului. Urmează alta... și

CASTELUL

Ioan Daniel Cuculiuc•Proză•1 oct. 2002

Castelul se înălța solemn din stanca în care era cioplit, cu naltele turnuri dominând peisajul amețitor de dedesubt. Vârfurile sale se înfigeau în cerul coborât amenințător asupra sa (dându-i o umbră

Acea dimineață...

Ioan Daniel Cuculiuc•Poezie•29 sept. 2002

În dimineața aceia, aplecându-mă în afara ferestrei, contemplam obișnuitul peisaj, totuși... schimbat. Străzile înălbite zăceau nemișcate printre oamenii înfofoliți care se deplasau, cu o anumită

SURIOARA MEA

Ioan Daniel Cuculiuc•Proză•29 sept. 2002

Exemplar al unei specii foarte rare, sora mea este cea mai viciată din familie, cu atâta vanitate în ea că... multe ori ai vrea să o umpli de șuturi în poponeț. Caracterul său nestăvilit se reflectă

Urmărirea

Ioan Daniel Cuculiuc•Proză•29 sept. 2002

“Încă câțiva metri” - îmi spusei, în timp ce eram urmărit de cel mai teribil monstru văzut pe Pământ. Bestia începuse să prindă viteză tot mai mare în acea cursă care nu se mai termina. Era deja

TEROARE

Ioan Daniel Cuculiuc•Proză•29 sept. 2002

Pantofii îmi scârțâiau pe pardoseala lustruită, în timp ce încercam să fug în vârful picioarelor, aplecându-mă cât puteam și aproape atingând cu nasul frunzele imaculate ale plantelor răspândite prin

MUNTII

Ioan Daniel Cuculiuc•Poezie•29 sept. 2002

La picioarele acelor coloși eu stăteam, cu capul ridicat spre înălțimi si privirea pierdută, contemplând infinitul și eternitatea. Stăteam meditând asupra tuturor necunoscutelor, în fața