MARE TRISTÃ
Ritmic, printre stâncile netede, neliniștita mare pulsând... Tristă întindere solitară, zaci părăsită, iar gerul ucigător este al tău unic tovarăș în acest timp... care nu-i al tău.
ICIoan Daniel CuculiucAșteptare
Valurile-au amuțit. Sculptate în piatră, se-nalță imobile din marea nemișcată și, printre rocile tăiose, vântul nu mai urlă; plutește doar, ușor, prin aerul plat. Stau pe țărm, învăluit în
ICIoan Daniel CuculiucUn timp pentru a “trăi”
Și iată... O altă clipă trece pe lângă mine fără să mă privească în față, fără să-mi dea explicații... Alunecă din viața mea ca un grăunte de nisip sustras deșertului. Urmează alta... și
ICIoan Daniel CuculiucAcea dimineață...
În dimineața aceia, aplecându-mă în afara ferestrei, contemplam obișnuitul peisaj, totuși... schimbat. Străzile înălbite zăceau nemișcate printre oamenii înfofoliți care se deplasau, cu o anumită
ICIoan Daniel CuculiucMUNTII
La picioarele acelor coloși eu stăteam, cu capul ridicat spre înălțimi si privirea pierdută, contemplând infinitul și eternitatea. Stăteam meditând asupra tuturor necunoscutelor, în fața
ICIoan Daniel Cuculiuc