"Am așternut" – 22195 rezultate
0.01 secundeMeilisearchDelicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Tone Anca Viorica
Mi-am transformat lacrimile în cuvinte și le-am așternut pe pânze țesute din vise. A venit vremea să înfrunt realitatea.
5 poezii, 0 proze
Cris Tina
hmm...nu pot spune prea multe despre mine pentru ca sunt o incepatoare pe un lung drum :) M-am nascut acum 16 ani la Cluj... Simplitatea e o comoara de nepretuit si de aceea doar pentru ca scriu versuri nu inseamna ca ma consider o artista! multi se considera artisti si nici macar nu fac ceva ca sa-si dovedeasca identitatea! Indemnul sau impulsul de a scrie poezii s-a nascut acum 5 ani cand nu aveam o iarna asa cum imi doream...si atunci mi-am asternut pe hartie primele mele trairi in versuri care s-au publicat apoi intr-o revista. Nu ma dau in vant dupa citit ...mai degraba scriu eu randuri, randuri sa ma distrez putin pe seama celor care nu reusesc sa priceapa cuvintele mele cheie:))
8 poezii, 0 proze
IAIon Andrei
Întâmplător sau nu, am ajuns pe această pagina de net, întâmplător sau nu, sunt oarecum legat sentimental de cineva care a publicat de mult aici și cum și eu cândva, demult (sunt vreo 10 ani de atunci) obișnuiam să scriu.. m-am gândit că poate este un loc nimerit pentru a publica "operele" mele.. peste care la drept vorbind.. de mult s-a așternut praful... Am sa vă rog doar să scuzați puerilitatea vârstei de 17-19 ani, vremea la care acestea au fost scrise... promit ca am să revin și cu texte mai actuale.
8 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
SAsiminiciuc andrei
Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....
3 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
GPGrigore Popovici
Grigore Popovici, țăranul-rapsod din comuna Rădășeni, și-a lansat al doilea volum de poezie. Sub titlul "Poezii patriotice și pamflete în clocot", poetul octogenar își revarsă nemulțumirea față de peisajul politic al începutului de mileniu. Mare parte din titlurile celor 90 de poezii și pamflete sînt sugestive pentru mesajul pe care Grigore Popovici îl transmite cititorilor: "Simptomele României", "Balada FNI-ului", "Moțiunea de cenzură", "Balada unui politruc", "Parada medicilor", "Pamfletul votului din 2004" etc. Născut în 1923, Grigore Popovici a fost un elev foarte silitor, chiar un autodidact, însă, pentru că tatăl său a fost membru în Partidul Gărzii de Fier, a fost fie nevoit să renunțe la școală. Năzuințele sale de a continua liceul și formele superioare de învățămînt s-au spulberat. După participarea la cel de-al doilea război mondial, deznădejdea autorului a fost amplificată de calvarul comunist. "Inspirat de dezastrul țării, am început să aștern pe hîrtie versuri contra...
3 poezii, 0 proze
Alexandru Man
M-am nascut, Imi astern in viata asa cum societatea ma lasa, Incerc sa las ceva in urma mea, pentru ca altii sa isi aminteasca trecerea mea pe aici, Si-am sa mor, Pacat!!!
4 poezii, 0 proze
SFSchmidt Fernando
M-am nascut rebel,sub zodia intrebarii... Iubesc tot ce e frumos...mai ales poezia!Singurul lucru care il astern pe hartie sunt sentimentele mele. Penita mea este sufletul! Calimara mea este viata! Nascut intr-un catun de munte : Azuga,sufletul meu,viata mea,locul meu de veci!
10 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Am așternut
de Zoltan Terner
Am așternut am așternut drumuri pe care să merg dar pasul meu n-a reușit niciodată să fie întreg. am născocit ghicitori și enigme pe care n-am izbutit niciodată să le dezleg. am săpat prăpastii în...
Drum m-am așternut în calea ta
de Carmen Sorescu
drum m-am așternut în calea ta părul mi se albește ca un abur de ceai noaptea pune cătușe luminii încheietura mâinii resimte neputința de a țipa cumințenia tăcerii licoare din spini îți voi da să bei...
Sonet depresiv
de Nincu Mircea
Am așternut sub pașii ce îi petreceam Peste aceeași alee dintre tinerii meri Frunzele toamnelor ce nici nu visam Că-mi vor fi semne din ziua de ieri. Și ninge în disperare ca și cum ar veni Ultimul...
Un început de epopee
de Andrei Pavel
Am așternut în muguri de-orhidee un gând prăpăstios, însă neclar, zărind în pragul celei ce-a fost idee un strop din arta gustului bizar. Și îngeri descompuși, covoare de spini ce fără frunze au...
Se fac listele
de Florin Andor
am așternut pe hârtie scaieți și frunze noi de brusture le-am învățat să dea din aripi asemeni copiilor ce ne-au lăsat singuri în ușa altarului să trudim înainte de a debarca apoi am văzut freamătul...
Palma
de rebecca
Am așternut În palmă cu condeiul, linia vieții. Cu o pană de gâscă am gravat trecutul. și cu dălți, am săpat prezentul. Dar.............. viitorul, poate, doar visând, îl voi grava, prin sticla...
Și plec!
de Lana Otânceală
Am așternut o piatră unde un râu izvorăște. Am stat acolo privind cum dispare. Și mă uitam; Și mă uitam; "- Of, ce trist că nu o mai văd!" Și plec! Și merg! Și fug! Și obosesc! Și mă opresc! Și îmi...
praf si pulbere
de alex bâcu
m-am asternut peste claia de pifuri de sub pat usor, lanced, cenusiu ca o tanguire neluata la timpul ei in seama doar mama ma mai stergea cu o carpa - gesticulatia ei simula eclipsele de luna...
Cădem
de Nicoleta Stefanescu
Cădem Am așternut oh, Doamne! covor de miozotis Pe latura păgână a neștiintei mele, Am adunat tămâie și picături de rugă Și le-am trimis spre cerul în care Ești stăpân. Am suspinat la vorbe din...