"Aerul și Balerina" – 13752 rezultate
0.02 secundeMeilisearchalina dumitrescu
Scriu in franceza cu cerneala viselor absorbite in aerul copilariei si cu disperarea absorbita dupa
1 poezii, 0 proze
IFIon Foti
Ion Foti (1887-1946) - poet armean Născut în Vlaho- Clisura. Tipărește în volum o culegere de „Cântițe” în 1912 cu poeme ale altor autori armâni ai vremii. Ion Foti, bântuit de neliniști existențiale, tânjește după lumină, spații deschise, culoare, mișcare în aerul liber și tare al Munților Macedoniei lui natale. Traduce mult din literatura greacă veche, din literaturile moderne, mai ales germană în limba română. A încercat traduceri și în armânească după Heine și Goethe. Opere (listă incompletă?) * Spre necunoscut : Poeme și poezii : 1919-1923, Editura Cultura Națională, București, 1924 * Vis și realitate, București, 1927 * Daphines și Chloe ai vremei noastre, București, 1928 * Cãntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti, Editura Cartea Aromână, Constanța, 1998
1 poezii, 0 proze
Calota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
Graul Molanescu
Ma gasesti in tensiunea din mintea ta, in tulburatorul tic al ochiului tau drept si/sau in aerul electric ce te intristeaza artificial
1 poezii, 0 proze
ESEla Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
BCBuzoi Cornelia
Cred ca sunt ceea ce multi ar numi inca o victima a conditiei umane care este intr-o permanenta cautare de liniste si echilibru sufletesc... Eu insa,probabil m-as defini printr-o singura sintagma:"un fir de praf de 18 ani ce inca pluteste in aerul vietii"...
32 poezii, 0 proze
BMBogdan Mujescu
Nascut in Drobeta Turnu Severin, in 22 ale lui Septemvrie, 1976. Am copilarit langa Tismana, in satul Topesti. Si tot acolo am invatat ce e aerul,focul, apa si pamantul. Scoala am urmat-o in Severin, clasele I-VIII la scoala nr. 2, unde am avut intelepti invatatori ambii parinti, si restul la Scoala de Arta I. St. Paulian, sectia vioara (8 ani) si pian secundar (4 ani). Am urmat si un liceu (Domnul Tudor - Severin - sectia Informatica), sfarsind studiile cu un colegiu de administratie locala si secretariat (Severin-pe langa Universitatea din Craiova). Acum sunt in Timisoara, cautand sa scap de chinul tacerii. Ma exprim cum pot: grafician la slujba, impatimit al slovelor frumoase acasa.
5 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
Violeta Zamfirescu
În mijlocul verii, la 21 iulie 1920, în familia ofițerului Sterian Lăzăroiu, venea pe lume viitoarea poetă și prozatoare Violeta Zamfirescu. Se școlește în orașul natal, Craiova, apoi urmează studii de drept la Universitatea din București, dar nu reușește să le finalizeze. Își câștigă existența lucrând în mass-media: redactor la Gazeta literară (1954-1976), la Radio, ca redactor pentru emisiunile literare (1953-1959), la revista Luceafărul, redactor șef al redacției de poezie la Editura „Eminescu” (1969-1971). Începe să scrie versuri în Viața Românească, iar editorial iese pe piață în 1955, cu volumul „Inima omului”, în care abundă portretul, descrierea și comentariul liric. Violeta Zamfirescu este un poet prolific, versurile sale fiind reunite în numeroase volume precum: „Rodul pământului” (1957); „Ceasul de slavă” (1960); „Frumusețe continuă” (1964); „La gură de rai” (1965); „Dragoste” (1968); „Colind de primăvară” (1969); „Poezii” (1972); „Simfonie” (1975); „În aerul vibrând”...
1 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Aerul și Balerina
de Laura Danaila
Balerina se rotea cu pași ascuțiți ca niște vârfuri de săgeți. Părul strâns contrasta cu albul pielii și se termina în creștet cu o pană. Putea fi de lebădă albă sau neagră, de pelican roz, de slabi...
Surâs de rândunică
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 31 *** Surâs de rândunică Privea frumoasa balerină, din ‘naltu’ cerului, către pământ, Cătând cu ochii săi gingași, un loc, un’ să planeze, Ca mai apoi, să-și construiască cuibul…...
\"ai vrea să-ți tatuezi buzele cu verbe, versuri\" F.M.
de paul blaj
telecabina se îndrăgostise de munte, ca nasul tău de puloverul pe care îl port pempant. lipiți de sticla friguroasă a mașinăriei, pădurile par mirmidone, sub ceața ca o balerină irlandeză. mp3...
Iarna va veni
de Zburlea Ariana
Iarna mea ar fi fost mai blândă dacă o capturam într-un pandantiv, împrumutat de pe obrazul lunii. Ea mi l-a promis, când pâlpâia roșie și albastră; și noapte de noapte am așteptat, până i s-a scurs...
fragmente pentru cei care încă visează
de Daniela Bîrzu
Fragment 1 r. nimic nu trebuie să mă atingă. sunt un corp casant în liniștea dinaintea unei furtuni. urmează ploaia care îmi mângâie părul totul e o ciocnire permanentă de vise cu realitatea. sunt pe...
Sonia cu accent grav și hiat (7)
de Daniela Luminita Teleoaca
Cântă cocoșii. Strigătul vine de undeva de dincolo de pământuri. Altfel, cum l-ar auzi și cei mai puțin vii?! E ceva înfricoșător și nepământesc aici. Iar, când nu este nici noapte, nici zi, sunetele...
Πυγμαλίων
de Leonard Ancuta
am retușat aerul care te înconjoară, am am dat decorul mai mic așa cum ai da muzica să te auzi mai bine, am făcut cerul de culoarea părului tău să se vadă că tu îl aprinzi și în seara asta...
paralela țipătului
de Daniel Dăian
oamenii care aleargă deasupra pielii și-au învățat zilnicitatea pe de rost și certitudinea frigului îngropat în obrazul cel mai sincer ca un somn îngrămădit între cuvintele proaspăt culese dintr-o...
dimineața longevivă ca o statuie în mijlocul piațetei
de lucaci sorin
eram undeva la înăltimea situației și o priveam cu oarecare detașare un pic de aroganță un pic de infatuare o controlam eram acolo zilnic în stânga și-n dreapta zăceau îmbuibate de alcool zeci de...
poemul de porțelan
de Constantin Rupa
prietenul meu imaginar poetul costel care e încă virgin și locuiește într-un glob de cristal dând zilnic la lopată zăpezile de altădată mi-a spus exaltat că tocmai a învățat la seral să meargă pe apă...