"Adormind..." – 11605 rezultate
0.01 secundeMeilisearchnecunoscut
6 poezii, 0 proze
BGbeatrice rodica giosan
viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea
35 poezii, 0 proze
LRL. R.Claudia
....am parul de culoarea frunzei adormite, am ochii stravezii, locuiesc la malul marii, iubesc: frumosul, viata! ...sufar, citesc, scriu, lucrez, ma plimb... ma intreb daca pomii infloresc singuri sau trebuie sa fie casatoriti inainte de a lega rod, ma intreb cand a aparut sentimentul, sensibilitatea, zambetul, sarutul... oare au fost inainte de noi, dupa noi...sau odata cu noi... ma intreb cum reusesc unii sa traiasca fara ele... ma intreb daca diavolul este un strain fara chip sau este de printre noi... ma intreb daca frunzele vorbesc intre ele... ma intreb de ce pe unii oameni reusim sa-i scoatem din noroi dar nu reusim sa scoatem noroiul din ei... ...................................................... sunt corecta, punctuala....dar am un mare defect: vreau ca toti oamenii sa fie la fel..... Sunt omul care doresc dincolo de necesitatea momentului actual si stiu ce am de dat si ce am de primit. http://www.trilulilu.ro/folkforever/35b254a58ae034
13 poezii, 0 proze
EVEugenia Vasiloae
Sunt vantul care adie bland peste orasul adormit,sunt crivatul puternic ce rascoleste zapada in miezul iernii,sunt uraganul care zdrobeste totul in calea sa,sunt briza marii intr-o seara de mai...sunt copilul trist care priveste pentru ultima oara la gradina copilariei sale,sunt fata care viseaza la dragoste,sunt femeia care si-a pierdut visul si incearca sa il regaseasca...Sunt planeta al carei soare s-a stins si care pluteste in deriva...
6 poezii, 0 proze
Mihaela Butnaru
\\\"(...) decade piatra în inima mea./ rămân în centrul unor margini ce se schimbă/ desigur, eu sunt un cuvânt adormit la tine pe limbă.\\\" - N. Stănescu
2 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
DLDan Laurențiu
Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor '60. Volume publicate: Poziția aștrilor (1967), Călătoria de seară (1969), Imnuri către amurg (1970), Poeme de dragoste (1975), Zodia leului (1978), Privirea lui Orfeu (1984), Ave Eva (1986), Psyche (1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (1991), 101 poezii (1993), Femeie dormind (1993), Mountolive (1994), Patul metafizic (2000). „Hieratică și solemnă, poezia sa a impresionat prin gravitatea orgolioasă a rostirii, care a impus un poet singular, al cărui tonus filosofic era, în contextul dat, cel mai înalt de la Lucian Blaga și Ion Barbu încoace.” (Marin Mincu)
6 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Adormind
de Ion Pillat
Te-ai dezbrăcat de haine ca de-o coajă Migdala trupului cu gust amar, Și patul jos ca valul de pe plajă Primește alb neprețuitul dar. Răcoarea inului îți dă o tremurare Ușoară, ca o boare peste iaz....
Adormind...
de Patricia Lidia
Dragă Tatiana, Sunt bine acum. Lasă-te să adormi. Nu cred că mai sunt doar un produs al imaginației tale de copil. Ce n-aș da pentru o clipă de tăcere alături de tine... Adormind sunt un oraș cu...
Adormind la tine-n somn
de florian stoian -silișteanu
se află pe aici o singură femeie în somnul careia adorm între această nemișcare de din și de și în din despre eu curînd la locul de barbut pun ramășag doar mâna dinspre somn cu degetele prinse...
Adormind greieri....
de valeria tamas
gandurile noastre s-au intalnit ca doua linii de tramvai atat de aproape si totusi pentru totdeauna despartite. tu la bratul altei femei eu la bratul altui barbat in urma ca o trena atarnau clipele...
adormind în uitarea lumii târziu
de Dana Banu
dacă aș fi trecător prin blânde Veneții acum ți-aș scrie despre gondolieri zvelți și flașnete cântându-ne alb neauzită de nimeni tristețea praf de lună prin perdeaua aceasta a iernii sunt însă doar...
Adormind pe-o creangă
de Alin Zamfir
Adormind pe-o creangă Am adormit pe-o creangă, agăţată ȋntr-un copac. Puţin cam ameƫit un fulg de apă ȋngheţat, de mine s-a accidentat. Am adormit pe-o creangă agăţată ȋntr-un copac si n-ai sa râzi,...
Instantaneu adormind
de Ariadna Petri
se mișcă pași de stropi de ploaie ca aragazul când se odihnește se aud șuvițe de păr adormind în palma ta în gândul tău arzând în palma ta în gândul tău rupte și împletite în palma ta și agățate...
Doar eu!!!
de Dan
Adormind seara cu gandul la tine... si trezindu-ma dimineata tot cu el, as putea sa-ti scriu toata ziua fara ca sa obosesc daca as avea timp si bani si daca cititulnu te-ar obosi pe tine. Nu stiu de...
Gândul rău, lângă cel bun
de Stelian STANCU
Adormind prăvale gândul În noianul de din vale Peste care poartă rândul Celor fără de parale. Alb sau negru, scund, înalt Cu alură de panteră Fără crez înmiresmat Vrea să poarte o himeră, Dar, pe loc...
Joc de flăcări
de Ion Pillat
Copilul adormind privește focul. Sar veverițe roșii pe podele, Alungă aur granguri prin perdele Și lupii umbrei suri își mută locul. Și el, legându-și dorul de norocul Luminii jucăușe și rebele. Își...
doar sunet
de Anca Pepelea
părăsesc pământ adormind în visul tău cu simfonia simplă a unei viori din marginea fereștrii din crengile copacilor din firul unei nopți și palmele plâng … ### \" Om sunt si nimic din ceea ce este...