"Adevar la Superlativ" – 17663 rezultate
0.02 secundeMeilisearchIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
Rudolf Christian Eucken
Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich - d. 15 septembrie 1926 Jena), a fost un filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908. Motivația juriului Nobel: "pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă" S-a născut în 1846 la Aurich, un orășel cu veche tradiție istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, crește în condiții materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa n-a precupețit nici un efort pentru a asigura unicului ei fiu o educație aleasă.Eucken studiază la Göttingen filologia clasică și istoria antică. Își dă doctoratul cu o teză despre Aristotel (1866). La Berlin ia contact cu profesorul Trendelenburg, pe atunci în culmea activității sale creatoare, rector al universității și membru al Academiei...
0 poezii, 0 proze
Ciureanu Daniela Ana-Maria
Ciureanu Daniela Ana-Maria, 17 ani,eleva la Colegiul National 'Vladimir Streinu', Gaesti, clasa a XII-a, profil Stiinte Sociale. Am inceput sa scriu recent poezii, la inceput am luat-o ca pe un mic hobby, insa am vazut ca pot scrie intr-adevar poezii si ca imi place sa ma exprim in cuvinte, imi place sa le amestec, sa le combin si sa obtin putina culoare din mici litere asezate in strofe pe colile prafuite de timpul pirdut fara sa scriu.
8 poezii, 0 proze
corina georgescu
Nu cred ca exista ceva care sa ma caracterizeze suficient si sa poata arata asa cum intr-adevar sunt, dar tot ce pot spune este ca lumea oricum ai fi tu te schimba!!Si daca ar fi sa continuii ce as mai putea spune este ca sunt din Alexndria si sudenta in anul IV la Facultatea de Litere din Pitesti.Din totdeauna am iubit literatura considerand-o oaza mea de liniste.
5 poezii, 0 proze
Boris Vian
M-am născut din întâmplare, pe 10 martie 1920, la poarta unei maternități care era închisă din cauza unei greve. Mama mea care era gravidă cu operele lui Paul Claudel (de atunci nu pot să-l suport pe Claudel) era în luna a treisprezecea și nu mai putea ajunge la Concordat. Un preot, un om sfânt care trecea pe acolo, m-a adunat de pe jos și m-a liniștit: eram, într-adevăr foarte urât (...) Din fericire, o lupoaică flămândă, care tocmai îl născuse pe Pierre Herve (asta înseamnă că am aceeași vârstă cu el, conform teoriilor lui Einstein despre simultaneitate) m-a luat sub elitra ei și m-a alăptat. Am crescut puternic și înțelept, dar am rămas în continuare foarte urât, pentru că eram împodobit cu un sistem pilos discontinuu, deși foarte dezvoltat. De fapt, fașa mea semăna foarte tare cu fața Victoriei din Samothrace.
0 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Pier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Romain Rolland
Motivația Juriului Nobel "ca un omagiu adus înaltului idealism al creației lui literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane". Romain Rolland (n. 29 ianuarie 1866, Clamecy, Nièvre — d. 30 decembrie, 1944, Vézelay) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915. Romain Rolland s-a născut la Clamecy, unde și-a făcut o parte din studiile liceale(1873-1880). În 1884 devine elevul lui Paul Claudel, la Liceul "Louis le Grand" din Paris, iar în 1889 este absolvent al "Școlii Normale Superioare".Își continuă studiile la "Școala franceză" din Roma, unde o cunoaște pe muziciana Malwida von Meysenburg, mare admiratoare a lui Wagner. Se căsătorește cu Clotilde Bréal(1892), de care se va despărți în 1901. Doctor în litere în 1895, este și profesor de istoria artelor la Sorbona (1904 - 1912). Încă din 1901 începe să ducă o corespondență cu Tolstoi. Debutează ca dramaturg în 1895, cu piesa Saint-Louis, urmată de alte piese reunite...
0 poezii, 0 proze
Mihai Biharia
Nascut pe plaiurile Apusenilor, intre motzii criseni.Studii de fizica.Pasionat de literatura, in special de poezie, si folclor.Convins de faptul ca exista o cale regala spre adevar si aceasta e poezia.Convins deasemenea ca "vesnicia s-a nascut la sat"
1 poezii, 0 proze
Adevar la Superlativ
de Victoria Dicu
Dumnezeul meu e mai presus Decât credința voastră! Când Îl privesc- mă înalț, Când vă privesc... mă văd pe mine. În voi zac eu și dincolo de voi, Stă El și Împărăția promisă! Aici mi s-a dat o...
eminescu tăiat (I)
de Cătălin Al DOAMNEI
aceasta e întrebarea nu ce târau din răsputeri cele două doamne pe scările mereu foarte absentului la superlativul inferior al dl. rector al universității din iași i-ha-i-ha-ha fie-i absența ca pana...
Simina
de Daniela Luminita Teleoaca
De fapt, era o femeie încă tânără. Suficient de frumoasă. Avea și o profesie decentă. Într-adevăr, nu una care să o salveze de marile apocalipse. Nici măcar de o răcire intempestivă a vremii. Nici...
Sonia cu accent grav și hiat (40)
de Daniela Luminita Teleoaca
Definiția Iubirii îi scapă printre degete. Iubirea îi scapă. Sau poate e doar într-o pasă mai puțin fericită. Apoi, oricine știe, cunoaște, fie și intuitiv, acea elementară lege a minimei...
Prostia si inteligenta
de razvan rachieriu
Păsările idealuri obosite de zborul continuu la suprafața vieții, prin aerul încărcat cu repulsia față de prostie, sucombă în mare , cu țipătul lor sfâșâind timpanul existenței. Gustul de sare depusă...
Lustrația literaturii
de George Lixandru
Există, poate, o suă de răspunsuri valabile la o întrebare care revine obsedant de la o vreme încoace: de ce literatura și presa literară românească nu mai au cititori? Deoarece, ne place ori nu ne...
„Drumul spre Tibet” sau Shambala: o carte-samizdat de Ronin Terente
de Maria Pilchin
„Mai citiți și cărți, nu doar meniuri” Ronin Terente În Evul (Mass)-Mediu, cu o estetică de marketing literar, negustorul de cărți ar putea să pretindă un loc la uniunea scriitorilor. Librarul,...
Suntem abandonați
de Stefan Doru Dancus
Suntem, cu toții, niște trăpași incurabili, prevăzuți să ascultăm și să înțelegem niște oportuniști despre credem că sunt conducătorii noștri. Și nu! Nu e adevărat! Această Europă unită pe care...
Mircea Eliade în contextul \"Noii spiritualități\"
de Valeriu Sofronie
Problema \"noului spirit\" și a luptei acestuia cu cel devenit istorie, pusă de tânăra generație interbelică a reprezentat una din cele mai dezbătute probleme care au avut loc în istoria culturii...
Mozaic pentru nepoatele mele absente de la concursul de ghicitori din acest paradis
de Filip Tănase
Mottto Păstrând amintiri despre alții, rămân amintiri despre noi. Mihai Traistă Primei nepoate de rang nobiliar din imperiul Agonia, care tace de parcă i-a mâncat pisica limba, ghiciți-o. Parafrază...
