" viața mea prin vreme lunecând" – 20917 rezultate
0.04 secundeMeilisearchconstantin nicolau
...nascut pe jos, botezat de Cuvant prin submersie, la 20 de ani am inceput sa botez cuvintele prin viata,pe la 30 m-a botezat imposibila iubire prin inplozie, dupa care am inceput sa mor prin mine.de sus.Ma urmaresc-cu oarecare consecventa-, amintiri din viata mea paralela, din iubirea paralela, dintr-un ego paralel; locuiesc intr-un spatiu euclidian, dar toate-s pana la o vreme...Ma voi naste.pentru inceput.pe sus. Eee, atunci sa te tii, povesti in mai incapatoare pahare decat ale cuvintelor, casantelor ! Sau nu. Dar poate da...
4 poezii, 0 proze
Daniel - Dumitru Darie
03.12.67 - Ziua în care am luat contact cu această lume. Și cum în registrul de nașteri figuram inițial ca decedat, se pare că a fost o simplă întamplare faptul că am primit acces liber către viață. Iar ca o coincidentă, numele mi-a fost compus prin telefon. Darie era, căci altul nu putea fi, părinții au ales Dumitru și nașii au mai adaugat și Daniel. Astfel viata mea s-a legat de litera D: 3D-uri ale numelui și încă odata 3D(ecembrie). 03.12.1967-14.09.1974 - O copilarie legată de preocupari ciudate: mecanică, electricitate, tâmplarie. De câte ori ai mei bunici nu au trebuit să mă opreasca să nu le stric scândurile pentru a face "căsuțe" pentru câini și pisici. Din acea vreme și acum mai există o "căsuță pentru Laica", made by 3D, 1973. 15.09.74-15.06.82 - Scoala generala din Pristol. Cu rezultate... pot spune multe toți colegii mei... 06.07.82 - Admiterea la Liceul Traian Drobeta Tr. Severin 15.09.82 - 15.06.1986 - Liceul Traian, secția Matematică -Fizică 15.09.88(89) - 15.07.94 -...
13 poezii, 0 proze
Florin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
Stoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Rusu Ioana Elisabeta
Persoana nebuna incarcata cu vise dintre cele mai pierdute prin spatiu.Visul meu e sa ajung in Japonia intrucat sunt interesata de cultura, traditie, civilizatie... Muzica este viata mea...prin muzica descopar lumea, sentimentele si dorintele inflacarate ale adolescentei. Viata este un experiment.Cu cat experimentam mai mult, cu atat descoperim secretele vietii...
1 poezii, 0 proze
Erdei Sergiu
Am trecut prin focul mocnit al infernului, prin povara indelungata a agoniei si suferinta necrutatoare care cu cruzime si-a infipt pumnalul in inima mea. In aceste poezii mi-am deschis sufletul au reusit sa aduca lumina si caldura in viata mea inconjurata de intuneric si clipe reci. In privinta talentului meu consider ca sunt o piatra neslefuita, nu ma pretind un poet, mai degraba un muritor de rand care vrea sa traga un semnal de alarma privind lumea perversa, insensibila, egoista, superficiala si sadica in care traim. Dupa cum afirma demult apusul mentor "Friedrich Nietzsche":"Nu exista bine si rau, adevarat si fals... iubire si ura ci doar reactii si contrareactii la nevoile personale". Personajul meu se identifica cu societatea actuala, dar totusi sunt in contrast cu ea fiindca m-am nascut in epoca gresita.
16 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Marian Neacșu
un om simplu, plin de defecte, dar în dezvoltare de calități. student în anul 2 la litere , la UpgPloiești. am trecut prin multe și deși nu par că m-am maturizat încă, eu consider că am făcut-o prea devreme. scriu versuri și proză de aproape 3 ani și trăiesc prin asta, repet, prin asta , nu din asta... cine sunt, nu știu, e un mister și pentru mine/viața mea e o gură de aer între două rime...
4 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
viața mea prin vreme lunecând
de Lory Cristea
mai departe… nu știu… trece vreme viața mea prin vreme lunecând și eu mai nimica bun făcând deși-aveam atât de multe teme mă trezesc prin noapte, murmurând daimonului, mai știind să cheme vorba mea...
Ion Monoran, poetul „cu steaua pe gură”
de florin caragiu
În prefața intitulată „Despre cartea lui Înaintescriitoare, despre el Iartrăitor”, Daniel Vighi numește volumul optzecistului Ion Monoran „Eu însumi” (Cartea Românească, 2009) cea mai frumoasă carte...
SÃPTAMANA DE LA CAPATUL DRUMULUI
de Claudia Martis
SÃPTAMANA DE LA CAPATUL DRUMULUI Miercuri... M-am intors de cateva zile in oras. Au trecut zece ani de cand am plecat, zece ani de cand am fugit din fata amintirilor, sperand sa uit. De ce...
Înțăpături
de Laurentiu Ghita
La început a fost această epigramă, nici mai bună ,dar nici mai proastă. era o mică înțepătură adresată maestrului Valerian Lică, mentorul și \"tartorul\" revistei EPIGRAMA, în care prea mulți ar...
Frontispiciu
de Alexandru A. Philippide
Mi-am plăsmuit un suflet din țăndări de bolid, Aerian și aspru, cu nostalgii de vid. Sori stinși și-au stors cenușa din hăuri să închege Năprasnicele așchii de mii de ani pribege. Ecouri adunate din...
O iarna ca nealta
de Alexandru Uiuiu
- Aici am băut cel mai bun ceai din viața mea... ăsta-i adevărul! - E cald, e bun. Suntem înăuntru... A fi înăuntru însemna mult. De luni de zile orașul era acoperit de polei, învelit în acea...
Când Dumnezeu era impiegat
de Florentina-Loredana Dalian
Uneori, e ca atunci când pierdusem trenul. Eram elevă, de fapt doar terminasem liceul. Trenuri nu prea erau. Mai nimic nu era. Îl văzusem cum plecă de sub ochii mei. Am alergat destul de repede, dar...
Uneori nu trebuie decat sa intrebi…
de Filip Ruxandra
M-am oprit in fata ei, am privit-o cautand sa-mi amintesc fiecare detaliu ce-o caracteriza, si da, era exact asa cum o stiam. Fiecare bucla, fiecare geana, aceeasi privire care te strapunge pana-n...
Limite
de Paul Pietraru
Te ridici descumpănită, tensiunea în creștere te-ar împinge pe ușă afară, mila sau altceva, sau mila și altceva te țin în baie, privindu-i, simțindu-i disperarea acelui trup retras în sine, cu ochii...
Alunecandu-i printre degete
de Ioana Alexandra
Printre visele-ti amorfe ma pierd, murdarindu-ma de abjectul lor. Lingandu-mi ranile, le simt gustul acru, care ma scarbeste de multa vreme. Cicatricea nu se formeaza, pentru ca eu tot continui sa le...
