Căutare

M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...

11 poezii, 0 proze

Ion Vatamanu

1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...

3 poezii, 0 proze

Harold Pinter

S-a născut în ziua de 10 octombrie 1930 la Londra, fiul unui croitor evreu originar din Portugalia. Este considerat unul din cei mai importanți dramaturgi englezi din a doua jumătate a secolului XX. Începutul carierei l-a făcut ca actor, sub numele de David Baron, după ce a petrecut doi ani la Royal Academy of Dramatic Art, apoi a continuat la Central School of Speech and Drama. Astăzi, la cei 75 de ani împliniți acum câteva zile, încă mai joacă! A scris 29 de scenarii de teatru, printre care: \"The Birthday Party\", \"The Caretaker\", \"The Homecoming\" și \"Betrayal\", 21 de scenarii de film, printre care: \"The French Lieutenant\'s Woman\" ,a regizat 27 de piese de teatru. Dar asta nu e tot: în 1950 a publicat primele poezii în revista Poetry, sub numele Harold Pinta. A scris și proză. A primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2005. Alte premii primite de-a lungul anilor: premiul Shakespeare (Hamburg), premiul european pentru literatură (Viena), premiul Pirandello (Palermo),...

6 poezii, 0 proze

Adrian Firica

Adrian Firică: s-a născut la 6h și 20', în ziua de 22 noiembrie a anului 1951, în maternitatea din Negrești, județul Vaslui. Copilăria: fragede exerciții de supraviețuire; progresează intelectual citind orice, pictând, scriind versuri și piese de teatru în metru antic. Adolescența și tinerețea: își începe cariera de manager cu o revistă de liceu; publică versuri și desene în Luceafărul; nu intră la Institutul de arte plastice, devenind, pe rând, desenator tehnic, lăcătuș, "lucrător" la dezinsecție-vidanj; în fine, intră și termină Facultatea de filosofie, ajungând profesor, apoi cercetător științific. Maturitatea: din '90 își oferă satisfacția unei cariere de consilier prin felurite instituții - Ministerul Culturii și Cultelor, Guvernul și Președinția României - Secretariatul General al Parlamentului UE creditându-l, chiar, drept consilier corespondent, nominalizându-l și într-o comisie de redactare a unei Convenții ONU pentru accesul la informațiile de interes public; face și ceva...

664 poezii, 0 proze

Gheorghe Grigurcu

Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Republica Moldova) este un poet, critic literar, eseist și comentator român. Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu", apoi la Cluj, unde a studiat Literele. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia”, pentru ca, după ce a fost îndepărtat din redacție, să se retragă la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare. Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”,...

63 poezii, 0 proze

Daniela Voicu

Biografie: Daniela Voicu (n. 6 April 1977, Constanta) Romania Poet, prozator, publicist român contemporan, traducător. Directorul Revistei Internaționale de Cultura si Literatura CUIB-NEST-NIDO (2009), membră a Ligii Scriitorilor din Romania (2009) Debut literar: 1994, Revista Ecouri , Constanta Activitate literară Prima publicatie: "Poemul Ingerilor", poezii, Ed. Refacos G.A, 2006 - Blue in vitro, poezii, 2009, Ed Semanatorul Traduceri : 2009, poezii, “Pendula Speranței” de Alberto Palombi, traducere în limba engleză. Antologii: Poezii,Romeo si julieta la Mizil, 2010 "The Love Book”, poetry, USA 2010, (în curs de apariție) Colaborări: Napoca news, Cuget Liber, Agero Stuttgart, Cetatea Culturala, Agora Literară, New York Magazine, Observatorul de Canada, Shakespear’s Monkey Magazine USA, NordLitera, Noi nu!, Revista Singur, Ziua de Constanta, Curentul International USA, Revista Plumb, Revista Scriitorului, Revista Poezia, Visul, Revista Luceafarul, Oglinda Literara,Casa romanilor din...

141 poezii, 0 proze

EȘ

Eugen Ștefănescu-Est

Eugen Ștefănescu-Est s-a născut în Craiova, în 2 martie 1881, fiul maestrului de muzică Gh. Ștefănescu și al Eufrosinei Negoescu. Școala primară și liceul la Ploiești, apoi la București, la liceul "Sf. Sava". Câteva clase le urmează și în particular. Licențiat în drept, în 1904. Magistrat în Teleorman și Dolj, între 1906-1909. Apoi avocat, înscris în baroul de Prahova (1910), transferat în baroul de Ilfov (1923). Portărel-șef la tribunalul Buzău (1931), Brașov (1933), Alba (1934). Demisionat la 17 sep. 1934. De prin 1952 și-a pierdut total vederea, iar absența sa din viața literară a făcut pe mulți să-l considere mort. Scriitorul a încetat din viață la vârsta de 99 de ani, la 2 martie 1980, fiind înmormântat în ziua de 5 martie la Cimitirul „Eternitatea” din Galați Opere: „Zaza” (roman), „Școala dragostei” (roman, 1938), „Femei moderne” (roman,1939), „Abdulah și frumoasa Azad” (povestiri, 1939), „Zastra, fachirul” (1941), „Păunașul codrilor” (1941), „Crăiasa Liana” (1946). "Poeme",...

6 poezii, 0 proze

Franz Kafka

Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...

42 poezii, 0 proze

Emil Tudorache

Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...

104 poezii, 0 proze

Cleopa Ilie

Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...

62 poezii, 0 proze

De ziua apei

de Ruse Ion

Dă-mi Doamne o ploaie, ca lumea, curând!- M-am rugat, când plantam în grădină cartofi - Și plouă, și plouă, acuma plângând, Eu Îl rog s-o oprească. Am apă-n pantofi.

DE ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie)

de George Budoi

DE ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie) Cu respect eu i-am scris papei: Astăzi este Ziua Apei, Prin urmare, s-o serbăm Şi toţi să o onorăm. Précum spus-a un rabin, Apa e un dar divin; Domnului să-i...

DE ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie)

de George Budoi

DE ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie) De ziua apei, spun şi cânt, Ca ea nimic nu-i pe Pământ; Ca bun creştin, în cinstea ei, Eu beau un vin alb de Jidvei. (George Budoi, 22.03.2025; Poezie.ro).

de ziua ta iubito te aștept la mine

de Ioan Postolache-Doljești

o noapte de perpeleală planuri ideatice morfologice strategii de învăluire de adormire a vigilenței "hărțuiri" șugubețe mă rog întreg arsenalul războiului sacru... cum ea e femeie mi-am zis...

P.S. de ziua Floriilor

de ioana bolba

Cămașa de pe tine tace Alaltăieri îmi vorbea de bine sufletul tău Acum încerc să înțeleg de ce ți-au murit păpădiile Nu prea e loc de greieri Așa că mai bine ne luăm pașii la plimbare Pe malul apei...