"…și-apoi te trezești" – 20073 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
VRvalentin rar
Cuget, deci rezist Căzut, înfrânt, din tronu-mi de oțel, Ma-mbăt cu timp cules de prin asfalturi Il îndulcesc cu-albastru din înalturi Si-apoi adorm, drogat, buimac, rebel, Visând opusuri de căderi și moarte Opus oglinzii minții, răsturnat, departe…
11 poezii, 0 proze
GNGabriel Nita
M-am născut pe data de 12 februarie 1981, în Tîrgoviște, dar m-am mutat apoi la Constanța. Am terminat Facultatea de Comerț, specializarea Marketing, în cadrul A.S.E. București, iar acum urmez Studiile aprofundate la aceeași specializare. Poezii am început să scriu în urmă cu vreo 4 ani, iar pe poezie.ro deja am depășit un an de prezență (să fie oare deja doi?...). Vreți să știți de ce mi-am ales pseudonimul lapislazuli? Din întâmplare… După cum tot din întamplare am ajuns și aici, pe acest site. Lapislazuli este o piatră semiprețioasă de culoare albastră. Și în același timp, se învecinează cu un personaj dintr-un roman al meu preferat, scris de Boris Vian. Alți autori preferați: Mario Vargas Llosa, John Fowles, Max Frisch, Jose Saramago… Și mai sunt mulți alții. Pe curând! PS: Iata si adresa de mail pe care ma puteti contacta: n_gabi55@hotmail.com
282 poezii, 0 proze
GDGabriele D'Annunzio
Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara - d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene. Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg și soldat s-a născut în Pescara, la 12 martie 1863. Părinții săi erau Francesco Paolo Rapagnetta, care și-a luat și numele d'Annunzio și Luisa de Benedictis. S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legendă… În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume[1], unde a înființat un stat...
8 poezii, 0 proze
GVGeorge Voevidca
Poetul și epigramistul George Voevidca s-a născut în anul 1893 pe 9 aprilie în comuna Sinăuții de Jos (jud. Rădăuți), ca fiu al folcloristului muzical Alexandru Voevidca. A studiat la Siret, apoi a urmat liceul la Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1912, iar studiile superioare, litere și filosofie, la Universitatea din Cernăuți. A început să publice poezii în februarie 1913 în „Universul literar”, la care colaborează regulat până la izbucnirea războiului. Tot atunci a publicat epigrame în „Flacăra” semnate Lucifer. Poezii lirice a publicat în câteva reviste din Ardeal, în „Viața nouă”, mutată acum la Suceava, la ziarul clerical „Lumina” (din Caransebeș), la ziarul muncitoresc „Progresul” (din Oravița) și în „Calendarul poporului” pe anii 1916, 1917 și 1918 (de la Suceava). În anul 1919 este remarcat de Nicolae Iorga, care sublinia „… publică versuri de o mare frumusețe – originale și traduceri – scriitorul bucovinean George Voevidca, o speranță a literaturii noastre”. La Roman,...
2 poezii, 0 proze
VMVIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
NSNicolae Steinhardt
1912 – La 12 iulie se naste în comuna Pantelimon de lîngă Bucuresti, Nicu-Aurelian Steinhardt. Tatăl său, inginerul si arhitectul Oscar Steindhardt, conducea o mică fabrică de cherestea. 1919 – 1929 – Învată la scoala primară „ Clementa “, apoi urmează cursurile liceului „Spiru Haret“. Printre colegii mai mari de aici se numără Constantin Noica. Îsi ia bacalaureatul în 1929. 1934 – Îsi ia licenta în Drept si Litere la Universitatea din Bucuresti. În acelasi an, publică, sub pseudonimul Antisthius, extras din Caracterele lui La Bruyère, volumasul parodic În genul lui Cioran, Noica, Eliade…. 1936 – Îsi sustine la Bucuresti doctoratul în drept constitutional. 1937 – 1939 – Călătoreste în Elvetia, Viena, Paris si Anglia. Ajuns în tară, în 1939, începe să lucreze ca redactor la „ Revista Fundatiilor Regale “. 1959 – În ianuarie refuzând presiunile securitătii de a fi folosit ca martor al acuzării împotriva lui Constantin Noica, este introdus în „ lotul “ filosofului ( si al prietenilor...
20 poezii, 0 proze
VCViorel Croitoru
Curios, am venit să cunosc lumea în anul 1955, am simțit frumosul, iubirea și am rămas aici... până la capăt! Am crescut primii ani la țară, apoi la oraș și prin sanatorii, am terminat liceul, o facultate cu profil tehnic și am intrat în vâltoarea vieții. Mulți ani am muncit cu pasiune, considerând că undeva, cândva o să conteze. Și n-a prea contat: numai munca cinstită nu ajunge aici… Am îndrăgit versul, proza și comentând altora, pe net, în versuri, am început să scriu și eu. Și-am scris tristețea mea și-a altora, iubirea și sclipirile de suflet ce m-au impresionat. Am publicat pe site-uri de socializare, apoi pe cele literare. Am fost publicat în: - Antologia ”Artă sfâșiată” coordonată de Valentina Becart - Antologia ”Amprente temporale” vol 1 și 2 publicată de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean - ”Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia.
39 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
…și-apoi te trezești
de Iulian Vasilica
…și-apoi te trezești. Auzi un alt sunet în vocea ta și acela poate nu-l mai recunoști. Doi miri rătăciți prin vântul ploii bat cu degetele - ramuri de toamnă în fereastra ta ruginită de praf,...
De ce iubim femeile?
de Bogdan Anghel
Coli albe… teancuri de coli albe, cu fiecare atingere puritatea doare iar timpul fura din tine… Rosu aprins – sange dur, neinchegat, ciupit cu buricele degetelor si-apoi asezat pe alb… placere si...
Pe curând, tati… te pup!
de Ciprian Ciuciu
Personajele: Mama – între 38 și 43 de ani, frumoasă, dar cu semne de îmbătrânire Nelu, Tatăl – între 40 și 45 de ani, fizic potrivit, aspect ușor neîngrijit Marius, Băiatul – 17 ani, slăbuț, mereu...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
În Cișmigiu Într-o grădină-n Cișmigiu, pe-o bancă spre estradă, Stau dragul meu acum și scriu și gândurile-mi zboară. Si micul lac ușor brăzdat de lunecarea bărcii, E-o mică mare de cleștar, ascunsă...
Poveste oarba cu fluturi si noi
de Marina Bernicov
S-a născut un fluture albastru. Atunci, odată cu noi, primăvara, când a știut că sunt femeia de toate anotimpurile, a venit cu mine. Îi simțeam mirosul albastru în urmă și vântul bătăii albastre de...
Noapte cu vin...
de Speranta Dragomirescu
Seară... Din nou singură…la gară…Zi bună, noapte cruntă…Nu cruntă, doar dureroasă…când toate grijile de peste zi s-au terminat, când nu mă mai preocupă lucruri de nimic care te seacă…rămân eu cu mine...
Apusul ca un răsărit
de Ioan Stoenica
Vedea apusul a câta oară pe malul acelui lac? Nu mai știa… Uneori poate nici nu-și dădea seama dacă era apus sau răsărit, căci se pierdea adânc undeva în frumusețea lui… Sau poate în durerea unor...
Perfect
de Andrei Tudora
Să-ți scuipi inima din ură, Să-ți scalzi sufletul în lacrimi, Să-ți simți trupul în durere, Să-ți uiți mintea în regrete, E tot ce îți doresc și sper să te aștepte. Vreau destinul să te-mpungă, Să ai...
Locul care nu foloseste la nimic
de Mihaela Plesa
Picaturi rubinii de sange straluceau nefiresc in semiobscurul camerei si toate pasarile care se zbatusera pana atunci in trupul ei aproape transparent incetau brusc sa mai dea din aripi, se linisteau...
Casa de piatră
de Paul Pietraru
Am parcat mașina aiurea, am alergat pe punte, am mers către filigorie, apoi mi-am schimbat intenția și am intrat în casă cu mintea și inima inerte, fără niciun gând. Mi-am umplut un pahar de...