"Știam că..." – 20039 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GIgornic catalin ioan
Am citit odata ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat ,intregul Univers lucreaza pentru ca acest lucru sa se implineasca.Imi place sa cred ca asa s-a intamplat si in cazul meu, iar dorintele ,visele ,atat de puternice, s-au implinit toate.In fiecare zi am descoperit lucruri noi despre mine ,lucruri de care nu stiam ca sunt in stare ,am intalnit oameni noi ,deosebiti ,care m-au ajutat sa lupt ,dar si oameni care si-au dorit din tot sufletul sa ma distruga!!!
10 poezii, 0 proze
FBflorin bratu
florinbratu@go.ro moxzal@yahoo.com când eram copil visam să mă fiu dumnezeu, despre care știam că-i tare frumos și bun. mai după vreme am descoperit că mi-o luase altcineva înainte, așa-i viața, tare complexă. așa că nu mi-a mai rămas decât fumatul și deci, implicit, poezia. și așteptarea, adevărată fiară din cutia pandorei, pe care unii o mai cred încă speranță ...
100 poezii, 0 proze
MTMihai Tița
o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/
30 poezii, 0 proze
Giurescu Felicia Patricia
De la varsta de 4 ani incepeam sa povestesc poeziile familiei mele.Nu stiam sa scriu sau sa citesc,dar eu dictam si mama/bunica...scriau.La 5 ani le scriam singura de tipar cu cuvintele nedespartite care arata ca un cuvant lung.La 6 ani deja le scriam corect fara greseli.Acum am 11 ani.Am citit mai multe poezii si cred ca sunt cel mai tanar utilizator,dar pana acum poeziile mele au bucurat multe persoane adulte.
1 poezii, 0 proze
AdinaLozinschi
Provin dintr-o familie cu vechi traditii intelectuale, fiind singura la parinti. Sunt absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Slave, sectia Rusa-Franceza(1977).In prezent sunt profesoara gradul I,cu 32 ani vechime, la Scoala cu cls.I-VIII Nr.3 Mangalia.Sunt membra a Clubului Artelor "SOLTERIS", condus de poeta Emilia Dabu si este a doua mea familie unde se desfasoara activitati cultural-artistice deosebit de interesante.Am publicat pana acum o singura carte. Se numeste "Leagan de alge",Editura "Metafora",Constanta, 2007.A doua mea carte este intitulata "Clepsidra fermecata" si cuprinde 50 povestiri din copilaria mea.Nu am reusit sa o tiparesc si lucrez in acest moment la o alta carte, tot proza, insa am si poezii noi.Ii multumesc din toata inima doamnei Paula Buzatu, care mi-a recomandat acest site, despre care nu stiam pana astazi nimic.In speranta ca devenind membra a acestui site voi reusi sa atrag atentia si eu spre scrierile mele, va multumesc cu...
15 poezii, 0 proze
CCCiprian Cioiulescu
M-am născut și am copilărit în Brașov. Am locuit în extreme: cartierul Steagul Roșu, actual Astra și Calea Poienii. Grădinița și școala generală le-am facut “la nemți”, liceul “la români”, la Info – Revoluția m-a prins într-a zecea. Am participat fără să vreau la revolta din Brașov din ‘85, mergeam în Prund la meditații de Română. Mi s-a părut distractiv, deși pe undeva mi-era teamă. Deși eram de mic pasionat de calculatoare, am studiat Medicina la U.M.F. – Informatică știam deja destulă, iar Pishologia mi se părea cu aplicare prea limitată. Mi-am dat seama însă repede că n-am ce trebuie ca să devin medic. M-am mirat că mulți colegi care aveau și mai puțin din acel dar, nu-și dădeau seama. Majoritatea spuneau că este “o meserie bună”. Ciudat. Am terminat Medicina și am creat … o firmă de soft, în București. În 2000 am plecat cu tot cu mica mea echipă în Germania, cu Greencard. Am suferit, am învățat, m-am însurat. Am călătorit mult. M-am specializat în Project Management și am văzut...
2 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
VBValentin Boeru
Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...
150 poezii, 0 proze
MVMatei Vișniec
Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...
54 poezii, 0 proze
ioana carbunar
Cred in iubire mai mult decât în orice...iubind devenim cu adevărat oameni. Restul e doar o pală încercare de a mima viața. Sensul vieții îl dă doar forța cu care poți dărui, iubi și lăsa ceva în urma ta. Să știm că pe unde trecem rămâne un miros și un gust plăcut în mințile celor care ne-au cunoscut.... Sunt convinsă că doar iubind devenim întregi...un om se întregește prin alții și el la rândul lui întregește pe alții. Să zburăm unul spre celălalt!
9 poezii, 0 proze
Știam că...
de Dan SÎRBU
Știam că exiști cu mult mai devreme ca eu să realizez că al tău îmi e gândul... Știam că exiști încă dinainte ca oglinda din lacrimi să apuce să-și închege argintul... Știam că exiști, iar căutarea...
Stiam ca...
de Țenche Mircea
Știam numele tău încă....Coliviile gri erau goale, papagalii au plecat în Parlament iar tu, ai rămas singură acasă cu gândul la cum poate fi divizat cel mai mic număr natural par. De fapt, unul nu...
Știam că va veni o zi
de Codrina Verdes
eu sunt femeia cu fantezia înmuguririi atârnată de fuste locuiesc tot aici între cer și pământ trece prin mine masa tăcerii sculptată de timpuriu dar port pe buze aceleași cuvinte simple de buzunar...
Știam că nu se poate
de Dușan Petrovici
Știam că nu se poate fără umbre să ne fie viața și-am dat drumul unei sfere (ce minunată este carnea ei!) să plece în spații cu lotuși și grădini de sunătoare metale. Am uitat să vă spun: am inventat...
stiam că voi muri
de Dorina Șișu
- De ce așezi pietrele pe marginea drumului? - Ai spus ceva? Mama privea mirată. - Te-am întrebat de ce așezi pietrele pe marginea drumului. - Arată mai bine. Nu-i așa? - Cine arată mai bine? -...
Știam că te-ntristezi adeseori
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 11 *** Știam că te-ntristezi adeseori Să cuget, uneori, la tot ce mă-ncongioară, Mi-ar fi util, drept introspecție interioară; Oare mi-o șade bine, când mă razăm iar De tocu’ cela...
ştiam că o să vină
de Daniela Luminita Teleoaca
şi zilele acelea în care o să trec pe lângă cireş fără să-l suspectez de posibilitatea florii de trecerea ei de o parte şi de alta ca un ştreang oblăduitor al rănilor mele într-un gest reflex o să...
știam că e doar un joc de copii
de Florentin Cristian
Despre lună au scris poeții Soarele nu că-i prea strălucitor Pe ea au slăvito cântăreții Îți place să stai cu ea pe pridvor Soarele e frumos la mare Suntem la mare depărtare Era greu cu relații amare...
Pentru că nu le știam că există ...
de Monica Mihaela Pop
De mână cu tine unicorn vrăjit străbat acum respirări pe care nu le știam că există. Atât de aproape de viață. Atât de aproape de moarte. Sânul lipit de inima ta tresare rotund, celălalt așteaptă...
dacă știam că e frig
de Dacian Constantin
pe mine nu m-a cusut nimeni pe margini tivurile îmi sunt atât de întinse încât orice întăritură într-un loc aduce cu sine o plesnire în altul sunt coaptă singura cămașă care mă mai cuprinde e o...