Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"între umbră și cosmos ești tu"21234 rezultate

0.05 secundeMeilisearch
40 rezultate
George L. DumitruGD

George L. Dumitru

AutorAtelier

Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...

48 poezii, 0 proze

Ana FintaAF

Ana Finta

AutorAtelier

Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.

22 poezii, 0 proze

DA

Demostene Andronescu

AutorClasic

Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...

0 poezii, 0 proze

NI

Niculescu Ioana

AutorAtelier

Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...

17 poezii, 0 proze

Petre SolomonPS

Petre Solomon

AutorClasic

Petre Solomon (n. 15 februarie 1923, București - m. 28 octombrie 1991) a fost un scriitor și un traducător evreu din România. Urmează Liceul Comercial „Cultura”, apoi cursurile Colegiului pentru evrei „Onescu”, până în aprilie 1944, când pleacă în Palestina, de unde revine în august 1946. În continuarea studiilor de limbă și literatură engleză, începute în cadrul cursurilor organizate de „University of Cambridge” la Haifa, își ia licența la Facultatea de Litere a Universității din București. Lucrează un timp în redacția Editurii „Cartea Rusă” și apoi la Agerpress, de unde este scos în 1952, după excluderea din partid, din pricina interludiului palestinian. A debutat în toamna lui 1944 cu versuri în revista „Orizont”, publicând de-a lungul anilor mai multe volume de poezii: Lumina zilei (1954), Drum spre oameni (1956), Relief (1965), Între foc și cenușă (1968), Umbra necesară (1971), Exerciții de candoare (1974), Culoarea anotimpurilor (1977), Timpul neprobabil (1985), Hotarul de...

2 poezii, 0 proze

Cristina AndreiCA

Cristina Andrei

AutorAtelier

Data și locul nașterii: 11.11.1973, București Contact: cristinaelenaandrei [la] yahoo [punct]com Studii: - Licențiată în Litere, română-engleză, Universitatea din București - Liceul Kretzulescu - București - cursuri de engleză și de foto, plus multe alte lucruri "prinse" pe parcurs, dar cu pasiune și cu spirit autodidact metodic și eficient :) Activitate mai mult sau mai puțin literară: - poezii, eseuri și articole pe www.agonia.ro - blogăreală, băgare în seamă și băgare de seamă pe blogul meu AntiTot În rest... poetă ca tot românul, eseistă ocazională, traducătoare autorizată, literată de profesie și din pasiune... Sunt veșnic în căutare de sensuri, la propriu și la figurat(când nu dau ele peste mine), idealistă (aproape) irecuperabilă - deși crunt pesimistă când mă lovesc uneori de realitate... Mă învârt între extreme, între lumini și umbre, iar uneori mă răpune setea... alături de fântână...

44 poezii, 0 proze

Dușan BaiskiDB

Dușan Baiski

AutorAtelier

S-a născut pe 11 martie 1955, la Sânnicolau Mare, județul Timiș. Cărți publicate: • Averse izolate, Editura “Facla”din Timișoara - 1984 (proză scurtă); • Radiografia unui caz banal, Editura “Facla”din Timișoara - 1988 (proză scurtă); • Ljubav meðu senkama (“Dragoste între umbre”), Editura “Kriterion” din București - 1990 (poezie în limba sârbă); • Migrațiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timișoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare); • Luna și tramvaiul 5, Editura “Marineasa” - 1994 (proză scurtă); • Piața cu paiațe, Editura “Marineasa”- 1994 (teatru); • Mătase și vin fiert de Chang Shiang Hua, Editura “Paradox” din Timișoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); • Cuțitul de Vuk Draškoviæ, Editura”Helicon” din Timișoara - 1995 (roman, traducere din limba sârbă). • Cartea iubirii de Dragan Dragojloviæ, Editura “Hestia”, Timișoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă). • Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua și Radosav Pušiæ,...

64 poezii, 0 proze

Victor TeisanuVT

Victor Teisanu

AutorAtelier

Victor Teișanu este poet și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Născut la Darabani (jud. Botoșani) în 15 septembrie 1950, Victor Teișanu a debutat în 1965 în revista ieșeană Cronica. Debutul editorial are loc în 1989, în antologia Intonații, la Editura Junimea din Iași. A mai publicat volumele: Viața într-o frunză (Ed. Timpul, Iași, 1994) Neantul în doi (Ed. Axxa, Botoșani, 2006) Ceremonii de iarnă (Ed. Timpul, Iași, 2007) Fulgul și umbra (Ed. Timpul, Iași, 2008) Arta îndoielii (Ed. Timpul, Iași, 2008) Laureat al mai multor concursuri naționale de poezie și inițiator al mai multor activități culturale (Revista de cultură Hyperion, Cenaclul Literar Nicolae Labiș, Casa Memorială Acad. Dr. Leon Dănăilă), Victor Teișanu este în prezent Directorul Bibliotecii Orășenești din Darabani.

7 poezii, 0 proze

FE

Feru Emilia

AutorAtelier

Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...

8 poezii, 0 proze

Trușcă Beatrice OanaTO

Trușcă Beatrice Oana

AutorAtelier

Data nasterii: 21.03.1993 Texte publicate doar pe internet. „Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.” - Giorgio Faletti

3 poezii, 0 proze

între umbră și cosmos ești tu

de Ștefan Petrea

între umbră și cosmos ești tu tu, raftul pe care mi-am așezat iubirea înăuntrul cărții acesteia găsești povața luminii lumina, această entitate aproape carnală că îi atingi pielea cu ochii în spinări...

PoezieAtelier

Legenda Femeii care a Dansat cu Stelele

de Plesca Adriana Doina

Legenda Femeii care a Dansat cu Stelele Se spune că demult, într-o vreme pe care nimeni nu și-o mai amintește, trăia o femeie cu păr de foc și ochi ca noaptea senină. Ea nu era ca ceilalți oameni....

ProzăAtelier

Bacu

de Marius Marian Șolea

Bătrânii din satul Corșor mi-au crescut copilăria. munții dinspre Apus, care atunci îmi păreau a fi foarte înalți, sunt astăzi relativi ca existență, în comparație cu oamenii aceia. la amiază, veneam...

PoezieAtelier

Mirare tu

de Ovidiu Platon

Ești tu, entitatea mică care adoră insulele, soarele, o manifestare a naturii în cea mai pură formă. Eu sunt acel om rătăcit în labirintul timpului, iubitor de ploaie și turțuri, mereu cu un pas în...

PoezieAtelier

Eminescu - extirparea ispitei venerice cu ajutorul privirii-bisturiu

de felix nicolau

Poetul nu persistă, la momentul acesta, în meditația asupra demonismului lumii create de oameni, ci preferă să dezvolte dezbaterea cu privire la demonismul funciar al femeii, făptură golită și...

EseuAtelier

Play back –ființa lucrurilor

de Adi Cristi

despre ceea ce s-ar numi vânătoare nimeni nu strigă partea din partea stăpânită de mine sângerează ochiul stâng alunecă-n inima fiarei ochiul drept cântă adâncimea trupului: “am ajuns ca apa, care se...

PoezieAtelier

sunt si ma imbrac/a cu "sunt"

de Mocanu Adrian

Sunt și mă îmbrac/a cu “sunt” Demult făcusem un păcat. Și cred că așa am fost privitorul care se uită prin conștiința, prin omul umbră și m-am văzut om în o sferă în cosmos. Stăteam pe oglinda...

Atelier

Umbra care știe

de Erika Eugenia Keller

ascultă și tu un secret: țapul ispășitor își plămădește singur coarnele din hârtie mototolită, plină de fraze arse, și le poartă pe frunte ca pe două antene fragile, captând din cosmos aerul stelar...

PoezieAtelier

Sonia cu accent grav și hiat (35)

de Daniela Luminita Teleoaca

Canapeaua este imensă. Catifelată și înflorată. Ar putea adăposti în ea o durere întreagă. Sau, după caz, o fericire. Care nu mai încape înlăuntrul tău. Pur și simplu, o stare care vrea să ființeze...

ProzăAtelier

La cabana Babele...

de Andrei Dumitrescu

E ciudat, lasand totul in urma asa, de parca unde cand, de parca cum, asa fusese agatata lumina toata in fusul unui ochi de nu, de da, de tivul unei rochii, de odata, deodata... De parca nu, de parca...

PoezieAtelier