Căutare

Aurel P. Bănuțiu s-a născut la data de 23 Octombrie 1881 în Cohalm (azi orașul Rupea) județul Târnava Mare (azi Brașov). A urmat școala săsească din Făgăraș, apoi pe cea din Copăcel. A urmat Facultatea de Drept din Budapesta pe care o părăsește pentru a se angaja la o trupă de teatru, mai târziu totuși reușește să obțină titlul de Doctor în drept și științe economice. Din îndemnul și cu sprijinul său, din anul 1902 apare la Budapesta revista Luceafărul, fiind editor și redactor. În vara anului 1905 începe studiile de artă dramatică la București. Iată cum prezintă acest eveniment: -Pus în fața supremului areopag național-artistic al "Societății teatrale ardelene" și luând prin concurs public o bursă pentru "comedie", ce implica și meseria de "viitor regizor", "Fondul de teatru" m-a trimis încă în aceeași toamnă, pentru studii, la Conservatorul din București, unde unicul meu profesor avea să fie actualul director de scenă pe viață al "Teatrului Național" și gloriosul decan al primei...

0 poezii, 0 proze

Maftei Florentin

Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...

20 poezii, 0 proze

Danila Adriana

M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...

4 poezii, 0 proze

Cornelia Constantin

M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...

26 poezii, 0 proze

Mircea Popovici

Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...

3 poezii, 0 proze

Gellu Naum

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...

193 poezii, 0 proze

Macarie

CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste invatator al Moldovei. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...

0 poezii, 0 proze

Cris Tina

hmm...nu pot spune prea multe despre mine pentru ca sunt o incepatoare pe un lung drum :) M-am nascut acum 16 ani la Cluj... Simplitatea e o comoara de nepretuit si de aceea doar pentru ca scriu versuri nu inseamna ca ma consider o artista! multi se considera artisti si nici macar nu fac ceva ca sa-si dovedeasca identitatea! Indemnul sau impulsul de a scrie poezii s-a nascut acum 5 ani cand nu aveam o iarna asa cum imi doream...si atunci mi-am asternut pe hartie primele mele trairi in versuri care s-au publicat apoi intr-o revista. Nu ma dau in vant dupa citit ...mai degraba scriu eu randuri, randuri sa ma distrez putin pe seama celor care nu reusesc sa priceapa cuvintele mele cheie:))

8 poezii, 0 proze

Fujiwara no Teika

Fujiwara no Teika (1169-1241) Fiul lui Fujiwara no Skunzei, Teika a fost cel mai mare literat al vremii sale. Poet cu un florilegiu propriu, critic literar de mare prestigiu, prozator și autorul câtorva antologii celebre: -Shinkokinshu (Nouă culegere de poezii din trecut și de azi) întocmită în 1201-1206 împreună cu alții, la îndemnul fostului împărat Go-Toba, -Shinchokusenshu (Nouă culegere imperială), la cererea fostului împărat Go-Horikawa, terminată în 1234, pentru care a scris și o prefață japoneză; -Kindai Shuka (Cele mai bune poezii ale vremii noastre), o selecție de 83 tanka ș. a. A ocupat funcții înalte la curte făcând parte din juriul multor concursuri imperiale.

1 poezii, 0 proze

îndemnul viei

de Ovidiu Oana

cu bunătatea mea răsfață prietenii ce te-nconjoară cu dragoste și-a mia oară beți vinul ce-l aveți în față soarbe întâi de sănătate de viață lungă și putere dar vorba să îți fie miere și gândul cu...

Libertatea de a alege

de Locatelli Monica

Mi-am petrecut copilăria intrebandu-mă și-am călătorit prin iad și prin rai ,fără să știu de care să mă tem mai mult. Apoi adolescența m-a desfrunzit nemilos și-am intrat în maturitate cu crengile...

Atelier

Indemnul de a crea

de Mandra Ana-Maria

INDEMNUL DE A CREA Nu poti sa creezi cand mintea nu ti-o cere Un paradis de care nici noaptea nu te-nstrainezi E chiar placut ca altii sa constate cu uimire Ca mintea-i vrajitorul ce-l urmezi. Cand...

Dăruind vei dobândi

de Nicolae Steinhardt

Orb, neghiob și strâmt la minte, cum mă aflu, n-am fost totuși atât de stupid și de neștiutor încât să cred că Hristos ne cere să dăm din prisosul nostru: asta o fac doar și păgânii. Am fost însă...

PoezieClasic

de seară bună

de marcel narita

Frumoasa serilor prelungi de vară, Îndemnul dulce al plimbărilor sub flori de tei, Mă-ncânți cu râsul cristalin de domnișoară Și dulcele parfum de soc și ghiocei. Adu-ți aminte mâine de povestea Ce...

Poem primit prin e-mail

de Carmen Sorescu

se face seară în jurul nostru demult nu am mai fost împreună îți scoți sandalele și de data asta vei înnopta în mine ca pe o dună ușor arcuită pregătită să te acopere cu un nisip mai fin decât orice...

Visezi la fericire

de Dumitru Mălin

Visezi la fericire, om durut, Amestecând ce ai cu ce-ai pierdut. Visezi la fericire noapte-zi Amestecând ce ești cu ce vei fi. Sperând că ești, în seară-n dimineață, Cu giulgiul așteptării peste...

trecute

de Stanica Ilie Viorel

să-nchini versuri unei lumi pierdute devreme precum un pahar cu vin sorbit într-o noapte de război să chemi o pasăre în apa mării fierbinte de lacrimi și-n casă să primești comete tu copil ce-și...