Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"încet ajungem parte a nopții "20108 rezultate

0.05 secundeMeilisearch
40 rezultate
Adriana GeorgianAG

Adriana Georgian

AutorAtelier

Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...

3 poezii, 0 proze

nicolae costel alinNA

nicolae costel alin

AutorAtelier

Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)

78 poezii, 0 proze

Gheorghe MădălinaGM

Gheorghe Mădălina

AutorAtelier

Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...

8 poezii, 0 proze

Alin AvramAA

Alin Avram

AutorAtelier

...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...

79 poezii, 0 proze

Vincent van GoghVG

Vincent van Gogh

AutorClasic

Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...

1 poezii, 0 proze

stelaS

stela

AutorAtelier

se scrie încet dar...sigur.;) http://starsgatescopiiimarisimici.blogspot.com/

80 poezii, 0 proze

IG

Ionita Roxana Georgiana

AutorAtelier

Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.

2 poezii, 0 proze

Albu Marius SilvanAS

Albu Marius Silvan

AutorAtelier

Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.

19 poezii, 0 proze

C

Crina

AutorAtelier

eu sunt adancul infinitului..nascuta pe un taram al urei din prea multa dragoste..sunt abisul neantului ce se scurge incet ca nisipul din clepsidra..si iar o iau de la capat....

2 poezii, 0 proze

Dark FaithDF

Dark Faith

AutorAtelier

Un suflet ce speranta si-a pierdut, un suflet cu un singur vis ce moare incet...

8 poezii, 0 proze

încet ajungem parte a nopții

de Macovei Costel

dincolo de noi sunt toate cuvintele spuse și dincolo de toate rostirile sunt tăceri ascunse în noapte vulturul a murit sau a uitat să mai vină și-atunci ne sfâșiem singuri ficatul ca să nu piară...

PoezieAtelier

In lumea lui Einstein

de Remus Cretan

In lumea lui Einstein nu te mai misti. Libertatea a devenit o necesitate neinteleasa. Cum sa iti intrebuintezi viata cand si noptile le prefacem albastre? Si clopotul vibreaza numai la ora tainuita,...

ProzăAtelier

Dragoste măgărească

de Sorin Teodoriu

Horică alerga prima oară pe pajiștea din spatele grajdurilor. Se născuse primăvara și de-atunci fusese ținut numai înăuntru, în staulul plin cu paie proaspete. Abia astăzi, în miez de toamnă, după ce...

ProzăAtelier

Hărnicel

de Mihaela Rascu

HÃRNICEL Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte,...

ProzăAtelier

Doua saptamani si jumatate

de Dani Stefan

SCENA 1 Cameră de bordel Interior noapte În fața unei oglinzi mânjite de zoaie, semnate de ruj rosu, mov-aprins, chiar verde, prinsă de peretele albastru închis și umplut de pete mari, maslinii, urat...

Atelier

poetul fara tara

de Nicolae Tudor

Poetul fără țară Gelsomina- din “La strada”- trăia cu bucurie viața ce i se desfășura ca un spectacol pe dinaintea ochilor. Am descoperit la Nicolae Sirius aceeași delicatețe, gravitate și bucurie de...

EseuAtelier

Chemarea destinului

de Marian Malciu

Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt seara, aproape în același timp cu tatăl ei, pregătise cina din timp și masa era deja aranjată când...

ProzăAtelier

Urme de dragoste

de Marian Malciu

Erau indicatoare de interzicere a opririi în zonă. Mișu a redus mult viteza și a circulat pe lângă trotuar până în fața intrării la teatru. Era o zonă mai aglomerată ca în restul urbei, dar fetele...

ProzăAtelier

Geta...

de Cătălin Angelo Ioan

Dacă Lacul Sfânta Ana nu ți-a intrat definitiv în suflet, obligându-te să revii mereu, descoperindu-i alte priveliști în nenumăratele lui conuri de strălucire, atunci ar putea fi punctul terminus al...

ProzăAtelier

Zborul cucuvelei

de ciupe raluca

Glasul cucuvelei îmi mângâie auzul în nopțiile târzii de vară O sticlă cu bere îmi mângâie degetele bătucite de muncă și vreme O țigară fumegă uitată pe scrumieră de parcă spiritele nopții ar trage...

PoezieAtelier