Căutare

Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...

109 poezii, 0 proze

Marcela

Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...

1 poezii, 0 proze

corina ionita

Corina Claudia Ioniță Dn: 01.01.1979, Timișoara Domiciliu: Galați Corina Claudia Ioniță – mamă, soție, artizan și scriitor. Începând cu anul 2012 își testează creativitatea ca artizan, având la bază o moștenire de familie – străbunicii de pe linia maternă având o firmă de pălării începând cu perioada interbelică, străbunica încheindu-și activitatea în jurul vârstei de 80 de ani. Scrisul, însă – tot moștenire de familie, întrucât mama ei scria poezii – este mai mult decât un hobby cu care cocheteaza încă din preadolescență. Debut literar. Înger sălbatic / Corina Claudia / Metamorfoze. Cu un simț al umorului rafinat, Corina Claudia Ioniță reușeșe să-l transpună intr-un poem de tip Haiku – Înger Sălbatic fiind volum de debut, autobiografic, bilingv de poezie și proză, colecția Metamorfoze, editura Limes – Cluj 2015. Antologie – Uni versuri, editura Axis Libri, Galați 2016 Poemele autoarei se pot regăsi și pe paginile web: Rețeaua literară, Negru...

11 poezii, 0 proze

Roald Dahl

Roald Dahl (n.13 septembrie 1916 - d.23 noiembrie 1990) a fost un romancier, autor de nuvele și povestiri, britanic dar un prolific scenarist de film și televiziune. S-a născut la Cardiff în Țara Galilor din părinți norvegieni instalați aici încă din anii 1880. A fost numit Roald în onoarea exploratorului norvegian Roald Amundsen, un erou național în Norvegia. La moartea tatălui său în 1920, mama sa decide să rămână în Regatul Unit pentru a respecta dorința tatălui de a educa copii la școli britanice. Cu toate acestea, tânărul Roald petrece numeroase vacanțe în Norvegia, în vizită la bunici, el vorbind fluent și limba norvegiană. Avea o înălțime considerabilă, în pașaport figurând înălțimea de 1,96 m! În 1939 se înscrie în Royal Air Force devenind pilot, dar în septembrie 1940 suferă un accident în nordul Africii, în urma unei aterizări forțate. În februarie 1941 revine în cadrul escadronului său și participă la bătăliile din Grecia și Orientul Apropiat. În urma unor probleme de...

1 poezii, 0 proze

Boér Péter Pál

M-am născut în Oradea, acum 53 de ani. Nu pot spune că viață m-ar fi tratat cu mîini înmănușate, dar încă sunt în ring! Membrii mei de familie, mă consideră hiperoptimist, cred că au de ce. Deodată îmi place umorul - inclusiv satira, absurdul - și romantica. Sunt vesel, amar și vice-versa. Există lucruri pe care le iau prea în serios. Mă consider foarte empatic, tolerant. Toată viața mi-am trăit-o în Transilvania. Prin Mama, am legături stranse cu secuimea, dar ei, cu Tata, au luat-o deja pe calea stelelor. Ma intereseaza foarte mult teologia, filosofia, limbile străine, literatura, și multe-multe altele. In tinerete am început să scriu poezii, dar proza scurtă a devenit marele favorit. În forma tiparita (in lb. maghiara) mi-au apărut volumele "Nagyító alatt"-(Sub lupa) "Le a láncokkal"-(Jos cu lanțurile, "A nonkonformista"-(Nonconformisul"). Am publicat in Revista familia, revista Comitatus, revista Várad, antologia "7torony" si Brassói Lapok. Pe Web apar la: 7torony...

22 poezii, 0 proze

Ion Minulescu

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...

172 poezii, 0 proze

George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...

102 poezii, 0 proze

Rabindranath Tagore

Rabindranath Tagore s-a născut în anul 1861, la Calcutta, într-o distinsă familie bengaleză. Tatăl lui, Debendranath Tagore, a fost un Maharishi (înțelept mistic), reformator al hinduismului. Mama lui, Sharada Devi, avea deja 12 copii, unii chiar căsătoriți, atunci când Tagore s-a născut. Educat în cadrul familiei, el primea și lecții de engleză. I-a citit pe poeții bengalezi încă din copilărie și el însuși a început să scrie poezii de la vârsta de opt ani. Tagore a fost pentru scurt timp și la o școală britanică, însă educația convențională i s-a părut improprie. Tatăl său dorea ca el să devină avocat și l-a trimis în Anglia, pentru specializare. Acolo, Tagore a fost impresionat de conferințele liberale ținute de John Bright și W. E. Gladstone. În 1879 s-a înscris la Colegiul Univesitar din Londra, însă tatăl lui i-a anulat înscrierea, din motive neclare. În 1883 s-a căsătorit cu mireasa (minoră) aleasă de familia lui, în cadrul unei ceremonii restrânse. Au avut patru copii, iar...

110 poezii, 0 proze

Consuella Efrim

Sunt un picur de roua pe geamul spalat de o ploaie divina. Mi-au crescut aripi doar ca aiba ce sa-mi taie. M-au lasat sa vad doar ca sa vad ce nu pot avea... si totusi... sunt o forta a naturii, salbatica si timida in anotimpuri de o diversitate socanta uneori; sunt visul unui barbat care refuza sa ma gaseasca, sunt mama perfecta a unui copil care inca ma asteapta plangand, sunt sotia unui barbat care nu va stii niciodata ce a pierdut si speranta intr-un pumn de soare strans cu forta unui taifun. Sunt un strop de roua amestecat barbar cu ploaia divina ce iti curge din cand in cand pe geam... si uneori in suflet...

44 poezii, 0 proze

încă mama

de Ștefan Petrea

deja mi-e dor deși mai ești și-n gamă de lebădă nu cânți iar clipa-ți iartă mormântului intrarea pe-a sa poartă, dar cât de tine jale-mi este, mamă pruncie-n pieptul tău nu mă mai ceartă și nașterea...

Destăinuire

de Ela Victoria Luca

colecționez toamna frunze de jad și ceasuri de safir ca o copilă îngândurată pe treptele casei îmi amintesc încă mama îmi spunea ce stranie este o nuntă în roșu când îmi împodobeam brațele cu iubiri...

țața Smărănduța

de Miclăuș Silvestru

Păi, seara bună… țață Smărănduță! - o zis mămucuța să vii o țâră la noi îi caldă încă mămăliga și cum mata ești singurică să-ți petreci urâtu’ pân’ pe la miezul nopții cu dânsa - nu pot în seara asta...

Atelier

din ce în ce mai mult

de paparuz adrian

somnul meu seamănă cu o moarte sau ceea ce cred eu despre moarte poate vii suntem morți și morți suntem vii cine știe să facă diferența când totul e în mintea mea chiar și Dumnezeu rătăcit prin...

Vultur Alb

de florian stoian -silișteanu

Mi-e teamă. E străină și rece . Am pus ceasul să sune în somnul meu în care o cireadă de bivoli aleargă secunda. Se cutremură pământul sub copitele lor iarba dă să se ascundă în țărâna din care parcă...

ProzăAtelier

STIL

de VIORICA UNGUREANU BERTEA

Prietenii? Puteți să înțelegeți orice dar eu am început să îi părăsesc pe foarte mulți dintre ei. Unii au devenit de-a dreptul personaje. Alții eroi. Istorie, pur și simplu. Eu nu dormeam nopțile...

Atelier

Încă mai sunt

de valeria tamas

Mamă încă mai sunt, îngerii încă se mai sperie de mirosul fragilor în parfumul cărora m-ai îmbăiat și azi ca și ieri am aceleași probleme cu pietrele mă lovesc mamă, mă lovesc zi de zi cu patimă, cu...

mama

de Ștefan Petrea

la opt visam lumina, dar e abia în șapte iar mama încă doarme, pe Crist visând în perne deschide mamă ochii, în zori de zi lanterne ca în copilărie să mă adormi cu șoapte căci grea e insomnia și...

mama

de Iulian Rusanovschi

Ce repede zbor anii vietii Si nime-n lume nu-si da seama, Ca printre lucruri si probleme Imbatrineste inca-o mama. Si ochii obositi de plins Ai stat sa-i mangai prea grabit Si tot in pripa ai stat...