"încât timpul" – 20529 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
ECElena Cardas
Nesemnificativa(deocamdata). M-am născut în 1959 .Scorpion.Venise iarnă înverșunată în Nordul Moldovei încât tata și-a dat paltonul jos să mă învelească și el a mers până acasă în costum și a făcut pneumonie . Nu erau nici taxiuri și nici autobuze în micul meu oraș iar o Dacie nu cred că se fabricase încă . Așa am început , cu prima respirație , primul scâncet și ocrotită de amândoi părinții până la sacrificiu. Încă de pe băncile scolii am cochetat cu literatura publicând în revistele de liceu dar în cele din urmă m-am hotărât pentru medicină , facultate pe care am absolvit-o în 1984 . M-am reîntors pe meleagurile natale unde astăzi sunt medic primar medicină internă. Ador să călătoreasc, îmi plac animalele și în timpul liber am revenit la prima mea iubire, scrisul. Așa s-a născut ideea de a începe un roman. Scrisul este un mister. Ce mi-a venit? Cum mi-a venit ? Nu știu să raspund. M-am apucat tarziu de scris, poate ca pentru a scrie proza e nevoie de mai multa experienta de viata,...
9 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
IBIon Barbu
Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la București). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Ciorănescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers și tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial Barbu) și Smaranda, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară...
95 poezii, 0 proze
birdean lucian
neinteresanta,banala, pierdere de timp si spatiu.. un bob de nisip.......incerc de cand m-am nascut sa inteleg ceva din ceea ce ma inconjoara.Pana acum n-am reusit.Sper ca inca mai am timpul necesar sa inteleg viata daca nu pentru ceea ce am trait macar pentru ceea ce am netrait.In rest... e liniste.
12 poezii, 0 proze
SASosea Anda
Am aflat si eu intr-o zi ca toate lucrurile sunt pesti. Atunci m-am gandit ca ar fi timpul sa invat sa inot. Recunosc ca a fost mai greu decat invatatul mersului pe bicicleta, dar acum m-as incumeta sa fac si pluta.
44 poezii, 0 proze
ADAdrian DUMITRU
Inca nu am. Ma multzumesc sa traiesc, din cand in cand. În ce privește ce am apucat să fac până acum, pot să declar (dacă trebuie...) că după executarea perioadei de detenție liceală, am recidivat și am absolvit Facultatea de Drept (Universitatea Româno-Americană) și Facultatea de Istorie (Universitatea București), în ani diferiți (recte, 2001 și 2002). Între 2003 și 2008 am căutat să îmi umplu timpul cu câteva burse: Erasmus (Paris, 2003), EFA (Atena, 2005 și 2006), IFPO (Damasc,2006 și 2007), Getty Library Research Grant (Los Angeles, 2007), MEN (Paris, 2008). În prezent, sunt doctorand al Universității București în cotutelă cu Paris IV - Sorbonne. Cât privește viitorul, ține de contingenții lui Aristotel, unde nu îndrăznesc să îmi bag nasul.
24 poezii, 0 proze
SAsiminiciuc andrei
Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....
3 poezii, 0 proze
cristina cismas
M-am nascut pe 4 ianuarie 1989,fix anul revolutiei..tot timpul am crezut ca a fost o zi cu vant..am inceput si eu sa invat,in Orsova la Scoala Generala cu Clasele I-VIII,iar acum sunt la liceu,tot aici,la Traian Lalescu,profil filologie bilingva engleza.nu stiu de cand am inceput sa scriu..d mult,poate...
3 poezii, 0 proze
IPIleana Petrovici
Liceul de coregrafie Micuța lebădă era încă o copilă care credea că paralela 45 ar putea fi o panglică pe care s-o înfășoare-n păr noaptea auzea orașul cum scrâșnește îmbibat de petrol sondele îngânându-i oftatul prima ei păpușă a fost o marionetă ale cărei ațe se încurcau mereu cu ea-n brațe a cunoscut-o într-o sala pardosită cu note muzicale pe doamna Margareta împărtășindu-i primele noțiuni de balet timpul nu mai avea răbdare devenise o tornadă ce o desprinse de poalele mamei unicul punct de referință din viața ei abandonând brusc cuibul copilăriei migrând spre o nouă lume așa se trezi catapultată într-o sala mare împrejmuită toată cu oglinzi creându-se o stranie relație cu imaginea sorei ei o confruntare permanentă stimulând autocontrol și o atentă coordonare a mișcărilor absorbită de muzica lui Bach,Mozart,Beethoven care-i asistau pașii dându-le muzicalitate studiul desfășurat zi după zi transforma corpul fetiței tendoanele căpătau flexibilitate alungându-se arabescurile luau...
34 poezii, 0 proze
încât timpul
de Florin Andor
se făcuse întuneric printre oameni cum cea mai obișnuită amăgire și el curgea din adâncul nu alipire nu dintr-un lucru, nu acum, nu mai apoi și rămânea doar un singur pas în care să mă pierd cu...
tamaduire
de stanescu elena-catalina
o stare de pace fara contur eterna si limpede incat timpul o strapunge si curge fara opreliste fara ore si secunde o batere-a inimii cerului o tamaduire pe rana mea rea
AM INVATAT
de Ana - Maria
Pentru prima oară am învățat să plâng Când nu mai aveam lacrimi, Dar plângeam atât - încât timpul Nu mai avea aripi, Iar clipa, margini. Pentru prima oară am învățat să râd După ce-am învățat să...
Foamea de sâmbătă
de Dacian Constantin
sigur, și lumea a fost creată în douămiipatrusuteoptzecișișapte de zile, spațiul era atât de mare, încât timpul nici nu mai conta, vei fi vrând să spui. dacă împarți lacrimile pe care nu le-am vărsat...
Foamea de sâmbătă
de Silviu Tudor-Saladjiar
sigur, și lumea a fost creată în douămiipatrusuteoptzecișișapte de zile, spațiul era atât de mare, încât timpul nici nu mai conta, vei fi vrând să spui. dacă împarți lacrimile pe care nu le-am vărsat...
999
de voiculescu daniela
greșeala lumii, a mersului ei prin viață după un catalog ce se schimbă, mereu, la comanda unei mode, este o greșeală atât de mare, încât timpul face febră, și așteaptă un doctor... dar nu vine...
mergere înainte (28)
de nicolae silade
* * * e mult de când nu te-am văzut și nu mai am inimă iubito doar un ceasornic vechi care numără toate absențele tale un infarct de zece carate care bate la ușă iar eu îi deschid cu speranța că în...
amintiri din copilărie
de dan petrut camui
de câte ori îl auzeam pe tata spunând vai pe omul acesta nu l-am văzut de douăzeci și cinci de ani mi se părea ceva atât de frumos încât abia așteptam să mi se întâmple și mie nu știam că timpul este...
Septembrie
de Maria Simion
Când albastrul de cleștar al cerului, Ce atât de bine conturează începutul anotimpului, A devenit atât de clar și imaculat Încât parcă întreaga natură în loc a stat, Atât de pașnică și îmbietoare Cu...
dar toamna?
de Ioana
si cum ramane cu toamna? mi se pare mie sau nu mai are loc in sufletul nostru...toamna ar trebui sa fie plina de mirodenii, de miresme, de suflete libere...si acum?? acum nu mai are loc... oricum...