"îmbrăcăm o cămașă de culoarea durerii" – 14780 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGrigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
Eu
Ciudat...si acuma ar trebui sa`mi povestesc viatza? Pierdere de timp shi spatziu... M`am nacut candva, undeva, de catre cineva si cumva...Conteaza cine is? Un nimeni imbracat acum,aici,cu mine si o ciudata.
2 poezii, 0 proze
FPFernando Pessoa
Singura traducere in româna este volumul de poeme alese "Oda maritima", la editura Univers, in traducerea corecta dar mediocra (s-au pierdut rima si ritmul) a lui Dinu Flamând. Ar fi prea multe de spus aici. Fernando Pessoa e o multitudine de poeti :) Daca intereseaza pe cineva, sa-mi scrie: perdido@home.ro Angloman, miop, curtenitor, timid, imbracat in culori sumbre, retinut si familiar, cosmopolit predicand nationalismul, investigator solemn al lucrurilor neinsemnate, umorist care nu surade niciodata si ne ingheata sangele, inventator de alti poeti.
60 poezii, 0 proze
Roxana
Sunt nascuta in 1 februarie.Imi place sa joc baschet.Culoarea preferata este albastrul.Imi place foarte mult sa privesc cerul vara Ma imbrac sport.Ascult house,clubbing sau rock.Sunt o fire independenta.
3 poezii, 0 proze
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
AVAlexandra Velescu
Andreea Stafie. Studentă la Actorie, Universitatea de Arte "George Enescu", Iași Iubesc oamenii, detaliile, arta, mirosul cărților, femeile frumos îmbrăcate care merg la operă, bărbații tăcuți, politicoși, cu voce răgușită, ce se întâmplă în autobuz, pe câinele meu Rocky, bomboniera mea cu flori uscate și cercei, eșarfele, pianul lui David Nevue, Turgheniev, filmul "Modigliani", anticariatele în care cântă violoniști cu o expresie mai tristă ca a mea Detest aceleași chestii messengerID: dee_xtrem_dream
18 poezii, 0 proze
NMNicolae Milcu
Nicolae Milcu, mai cunoscut sub semnătura N. Milcu, (23 septembrie 1903, Craiova - 21 septembrie 1933, Craiova) a fost un poet român. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, Milcu e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I\" din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, Milcu simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops\", trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După...
1 poezii, 0 proze
Opait
-nascut -casatorit -liber -imbracat -dezbracat -voinic -optimism -nu -da -traire -echilibru -dezechilibru -ambitie -temperament -recalcitant -poezie
7 poezii, 0 proze
MCMurariu Claudiu
Frant din abisul universului, insusit cu identitate, ucis sentimental si imbracat in purpura pamantului,rastignit pe trupul de piatra al societatii si strapuns de ironiile cotidiene!
3 poezii, 0 proze
îmbrăcăm o cămașă de culoarea durerii
de Leonard Ancuta
spune-mi ceva despre tine. spune-mi că auzi și tu. spune că-mi absorbi pielea în carnea ta vînătă și-n îmbrățișarea asta vom auzi același zgomot. ești vie. ești atît de vie că îmbraci sunetul...
Pământul lui Dumnezeu - V -
de Emil Iliescu
În seara Învierii, Vasile scoase din buzunarul uniformei sale ponosite de prizonier o fotografie. Fiecare dintre noi trăim timpul scurs al trecerii vieții noastre imortalizat pe o bucată de celuloid....
LudiceIII: Plic parfumat
de Cirstea Nicolae
Abia acum a înțeles... Eram în living și o priveam cum coboară scările, treaptă cu treaptă, majestuos. S-a oprit o clipă apoi a fugit înapoi sus. A început din nou să coboare. Majestuos. Când mai...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Roadele naturii Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le...
Obsesii
de ghinea vasile
În 2006, la Ed.Rafet din Râmnicu Sărat a văzut lumina zilei volumul I „Borta”, din ciclul „Din umbra munților”, cu un subtitlu „Neamul ursoienilor”, autor Gheorghe Mocanu. Borta ! Un titlu insolit,...
cotorca
de Laurențiu Belizan
educatoarea cu buză de iepure încerca să ne adune din curte eram ca niște pui de găină amețiți de soarele prins în sârma ghimpată Mirică își făcea numărul de saltimbanc cu picioarele vinete de frig...
Poveste din casa morților
de Pavel Raluca
Trenul gonea ca o femelă ghepard ce a studiat vreme îndelungată vânatul și acum cunoaște, fără doar și poate, destinația. La fiecare capăt de drum, ceva se naște. În femela ghepard se naște bucuria...
"Ferește-te de greci... "
de Dumitru Sava
În mijlocul câmpiei o fântână țărănească cu buduroi larg și cumpănă își leagănă căldarea din lemn strânsă în cercuri metalice și scârțâie la fiecare adiere de vânt. Jur-împrejur arături cât vezi cu...
Nico
de magdalena chirilov
Felinarul din fața ferestrei aruncă o lumină palidă iar fulgii argintii dansează în jurul becului ca apoi să dispară în întunericul străzii. Cu lumina stinsă stau la geam, țin scrisoarea în mînă,...
Intre oglinzi pararele
de Dan Simion
Intre oglinzi pararele Stătea pe marginea danei cu mâinile înfipte adânc în buzunarele pelerinei, rumegându-și cu stoicism gândurile negre. Privirea sfredelea cu patimă peretele cenușiu al navei....