Alexandra Velescu

http://www.youtube.com/watch?v=snyClgwx3SY http://www.ateneutatarasi.ro/spectacole/teatru/in-container-11-2009.html Ateneul Iași prezintă premiera pe țară - piesa de teatru ÎN CONTAINER -

Remy, Am aflat că oamenilor li se poate face orice de la lucrurile simple la lucruri pe care ți-e imposibil sa le privești fiindcă ai voma până și apa din tine. i-am văzut curățați de coajă si

date1 M-am întins pe covorul roșu de-aseară când vroiam sa fiu o femeie arabă- Înainte să fac dragoste să-mi spun rugăciunea. Ele știau că sunt tristă și au venit. Furnicile.Mi-au rămas de la

știu locul ăla unde te împiedici tu. cazi& nu te mai poți ridica decât dacă te ajută cineva și mă suni speriat îmi mușc pielea că n-am fost acolo îmi spui că de fapt e vorba de părăsire dar tu nu

și așa mai departe un cuvânt a călcat în materialul proaspăt al altui cuvânt și s-au strivit unul pe altul după ce termin copilul de zăpadă jucăm ascunsa el se-ascunde într-un om de zăpadă

\"I wanna drink to laughs, to life, to love to dreamers and their dreams\" dacă ai putea face un lucru care să-ți asigure permanența în memoria cuiva ce ai alege îmi spune dacă un marinar ar

singurătatea e foame de spații goale și mute îți duci inima dintr-un loc gol în altul o păzești ca un ogar ca un terrier pitic ca un vagabond când ți se face o foame groaznică și o rozi până

oamenii sunt frumoși azi le-a ieșit tot sufletul în față asta îmi înnebunește inima îmi imaginez cum oamenii se lipesc de mine ca o pisică și de-acolo mângâie sufletul meu-vitrină (voi nu vă

micuța remy mi-a spus să scriu despre ea dar micuța remy e neterminată de când o știu stă într-un autobuz blocat de două săptămâni în traficul din centru cu o fotografie lipită pe față sub

[absența poate fi: 1. dimineața întins pe pătură te joci cu gesturile mâinilor prins de o poveste din lumea ta -ca în copilărie- și eu nu pot ajunge până la tine. cu senzația că vrei să

Stăteam întins în copilul lupoaicei și el era fericit îmi cumpăra creioane să-i desenez inimi în interior. Îi înfășuram fiecare organ într-o culoare îi plăcea să fie colorat apoi conturam

Motto: \"Trebuie să te întorci întotdeauna într-un loc în care ai mai fost și care a rămas neschimbat pentru a putea să îți măsori schimbarea ta\" Gabriel Liiceanu Știi scările întortocheate

Eram în gară ceream bilete pentru copilărie Alex știi că n-ai destul pentru asta doar dacă vrei să crăpi, biletele sunt mai ieftine ei ce zici alex iei biletele astea și te ducem de pe aici pentru

Foarfece taie metalic rupe circuitul în mine cd-ul cu David Nevue pielea de pe frunte pe linia ridurilor de-abia m-a deschis taie-mă taie-mă taie-mă taie tot lumea se înghesuie devine

Serile plec de acasă și fug fug fug pe străzi pe trotuare pe calea ferată până vreau altă stradă din alt pământ din alt întuneric Să mă înec în ea să ne împingem și-n joacă să mă lovească în

Tată, mama încă mai trage patul și doarme pe partea ei iar pe partea ta e cea mai moale pernă pe care o avem mama îți schimbă fața de pernă în fiecare luni ea crede că lucrurile se

eu și tipul cu membrele mereu amorțite ne împărțim ziua între anticariate și tramvaie să mestecăm din priviri alte vieți să ne arătăm lumea unul altuia cu degetul pe geamul aburit al

Se întâmplă mereu să găsesc colțul câte unui singur pe lângă moartea căruia trec și-atunci o pioneză cu vârf de pumnal îmi intră-n pantof și-atunci cotoare de lămâi amare îmi cad pe