"Învăț să mor" – 20162 rezultate
0.01 secundeMeilisearchDragus Andreea
M-am nascut in Cluj! Sunt produsul a doi oameni simpli, poate prea sensibili. Asadar, eu sunt de doua ori mai simpla si mai sensibila. Am absolvit Facultatea de Stiinta Mediului, cu rezultate mediocre. Nu m-am zbatut pentru rezultate fabuloase. Abia acum invat sa invat! Sper sa mor invatand...
2 poezii, 0 proze
COCristina Oprea
M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...
14 poezii, 0 proze
Ciprian Simut
-nascut in 1983 pe 5 mai, in Oradeea -clasele 1-4, terminate la Scoala Generala nr 16, -clasele 5-8 la Liceul Aurel Lazar, -clasele 9-12 la Liceul Teologic Baptist Emanuel, toate in Oradea... M-am nascut intr-o familie de oameni simpli, dar cu o baza etica, spirituala si morala atat de solide incat nu puteam sa trec prin cei cativa ani de viata fara sa fiu si eu zidit pe aceasta stanca! Mama, tata, fratele meu imi sunt forta, ghid, suflet, incurajare, dragoste, lacrima, indurare, zambet, eliberare...imi sunt familie! De curand viata a primit o noua infatisare cand fratele meu s-a casatorit si acum am si un nepotel! Cei care sunt in situtia mea ma inteleg! Hobby-ul meu este cautarea, iar dupa ce caut imi gasesc implinire in cuvant, desen, gand, imaginatzie, prietenie, durere, bucurie, in adiere, in suspin, in incercari, in lacrimi, in privire...iar acum caut DRAGOSTEA! ...si iata: viata continua sa suspine, continua sa cante, continua sa... traiasca...
6 poezii, 0 proze
IHIulian Hermeziu
Deoarece biografiile le consider un fel de „blind date” cu trecutul, pentru a nu vă pierde răbdarea cu chestiuni ce le pot scrie și altii dupa ce mor, am să creionez succint câteva date despre mine: -născut in Bacău la data de 4 iulie 1980; -strămutat din Bacău la Bucuresti in interesul de a studia ceva; -am inhalat vreo patru ani de facultate de filosofie și jurnalism, fără licența-deci, nefinalizată. -actualmente mă prefac a ma juca de-a fotograful, graficianul (dtp-istul), web-adminul unor cluburi foarte cunoscute din Bucuresti. -mizez pe ideea de a ,,incepe” altă facultate insă sunt in dubii. -planuri de viitor: advertising. -vise: aș vrea sa fiu recitat la școala de copiii din cls. I-XIII, iar cei de a XII-a să-și dea duhul până invață comentariile pe-de-rost a poeziei macabre athomusciene.
10 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Tomescu Ionut
Dacă ar trebui să-mi rezum biografia într-o singură propoziție,aceasta cu siguranță ar fi : "Am inceput ușor-ușor să învăț să visez!"
44 poezii, 0 proze
AMAlexandra Maria Mainea
am invatzat matematica, am invatzat sa desenez, am invatzat informatica si engleza si franceza pe care nu o mai shtiu. Acum invat sa Scriu.
1 poezii, 0 proze
CVCodrina Verdes
M-am nascut intr-o luna de primavara intr-un an de dragon. De atunci invat sa plang, sa rad, sa iubesc, sa urasc. Asadar traiesc !
113 poezii, 0 proze
Ana Maria
O fata care si-a lasat inima la Bucuresti. Inca invat sa scriu...
2 poezii, 0 proze
Învăț să mor
de Alex Onofrei
Cutia craniană aș vrea să-mi sfarm Și creieru-mi să-l scot,să-l storc Și poate că din el să curgă Măcar o idée bună… Trăiesc pentru a învăța să mor. M-am născut din nimic Și mâncat de viermi voi...
învăț să mor fără tine
de maricica frumosu
fug și mă avânt calică de pe o filă spre cer dă-mi drumul încet să nu cad pentru că nu mai am unde liniștea albastră îmi va judeca durerile firele subțiri s-au rupt în bătăile pulsului în fundul...
Învăț
de Vladimir Maruntelu
Învăț petale de floare în pământ tare și arid. Învăț păsări în aripi și nori de dimineți trecute. Învăț morți în morminte și leacuri nedorite în trecut. Învăț doruri în oameni ce nu demult s-au dus...
Încep să lupt
de Otilia Zafira Tuzlaru
Plutesc într-un câmp de tandrețe și luptă în afara oricărei minți oricărui punct de vedere, de adio nicio mătase nu se va undui... În afara oricărei limite de timp ce l-am pierdut, și pe el, n-am...
Mint
de Gil Vlad
Știu și să plâng și știu să tac învăț să mor dar încă-s viu mai știu să mint să merg și să iubesc să mă căiesc și să înjur ca să îndur când n-am cămașă, n-am un leu doar atunci cred în Dumnezeu când...
Nehotărâre
de Silvia Guță
Să mă apuc cu amândouă mâinile de gândire Să mă țin strâns ca să nu mă ia vreun curent Să-mi pun ghetele și fularul și mănușile Să nu mă îmbolnăvesc de prea mult frig și de cer Să mă las de fugit de...
înainte și înapoi
de Eugenia Reiter
întotdeauna am vrut să privesc în lungul lucrurilor mi-a plăcut să umblu pe străzi în căutarea altei străzi mereu necunoscute când eram mică mă fascina să stau nemișcată fără să mă uit în dreapta sau...
lăsata secului de brânză între muntele sinai și dealurile de la holly-wood
de Cătălin Al DOAMNEI
când au vrut să-i mutileze pe toți ai mei am luat drumul diligențelor din filmele copilăriei prețul pentru tot răul făcut asupra mea era infim față de cât pătimisem în vremuri de restriște nimeni nu...
Arta ca epistaxis
de Zburlea Ariana
Să trăiești cu oamenii e obositor, câteodată. De multe ori traumatizant și, chiar dacă ai fi ateu, preferi să stai cât mai mult în biserică. Atât de profundă e disperarea, câteodată. Un psiholog mi-a...
Clipele
de Ruxandra
Clipele se joacă și eu nu reușesc să pășesc peste ele. Undeva, în drumul meu, s-a rătăcit frica de a ști că trăiesc. Undeva, în urmă, am lăsat o parte din mine ca să câștig totul din tine ... O...