"Învățătură de minte" – 2742 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
HTHermes Mercurius Trismegistus
Hermes Trismegistus Etimologia: Hermes – zeu grec, Thoth la egipteni, Mercur la romani. Din secolul al IV-lea î.e.n, grecii îl desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele atât de sugestiv și plin de semnificații, de Hermes Mercurius Trismegistus. Se credea că el se află la originea a tot ceea ce zămislește mintea omenească. Epitetul Trismegistus ( cel de trei ori mare) atribuit lui Hermes, este de origine relativ târzie și nu se întâlnește la niciun autor anterior celui de-al doilea secol creștin. Hermes a făcut ca învățăturile sale să fie gravate în semne emblematice pe table sau coloane de piatră, pe care apoi le-a răspândit în toată țara. E considerat inventatorul hieroglifelor. Ideile sale extrem de profunde sunt tratate de învățătură teosofică. El se ocupă de natura și ordinele ființelor cerești, de multitudinea elementelor și enunță toate noțiunile cabalistice ce vor fi utilizate de rosacrucieni. El ordonează astrologia într-un adevărat sistem; scrie tratate de medicină, detaliază...
2 poezii, 0 proze
DCDaroczi Andrei Claudiu
M-am născut în anul Domnului 1984, în data de 3 a lunii noiembrie. Clasele primare le-am urmat în orașul Jibou, ( jud. Sălaj ), alături de cele gimnaziale, unde am avut rezultate bune la invătătură, în domeniile de interes pentru mine. Apoi din anul 2000 am frecventat Liceul Teoretic 'Ion Agârbiceanu ' din aceeași localitate, pe care l-am terminat în 2004. În prezent sunt student la Facultatea de Psihologie și Știinte Ale Educației din Cluj-Napoca. Părinții mei, tatăl profesor, iar mama inginer horticultor, m-au sprijinit mereu în domeniile mele de activitate, mai puțin unul: POEZIA, considerând că compusul poeziilor este o pierdere mare de timp pentru mine și practic am fost obligat de mine însumi, într-o oarecare măsură să lucrez pe ascuns la compusul lor, pentru a nu mi se atrage atenția că iarăși pierd timpul cu ele... lucram la ele noaptea de regulă, în pauzele de la școală, facultate etc. Am doi fratiori, care urmează liceul pe care l-am absolvit și eu acum ceva vreme. Am...
2 poezii, 0 proze
DRDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Vasile Copilu Cheatră
”Beneficiind de posibilitatea de a cunoaște personal doi reprezentanți din familia poetului V.Copilu Cheatră, soția și nepoata de frate, și având privilegiul de a-mi fi fost încredințate, de către soție, trei manuscrise ale acestuia: Zodia Berbecului – roman auto-biografic, Balada popândăului – amintiri din lagăr și Lacrimi pentru serafimi – scriitori pe care i-am cunoscut, am putut alcătui o interesantă biobibliografie a autorului-moț, născut la Vulcan (Hunedoara) la 5 aprilie 1912 – mort, de un cancer la coloana cervicală, la 7 decembrie, 1997, la Brașov. Poetul s-a născut la Vulcan - Petroșani și a copilărit până la vârsta de șase ani acolo, doar printr-un mic accident biografic (tatăl, minier, plecat să lucreze pentru câțiva ani la minele de cărbune din Valea Jiului). Este fiul lui Copilu Ioan a lui Cheatră, miner și agricultor și al Iulianei (n. Todor). Școala primară, în comuna Iara (1919 – 1924); Liceul de Băieți din Turda (1925 – 1929); Școala Normală de Învățători din Cluj...
1 poezii, 0 proze
Carunta Elena
Nascuta intr-o familie de oameni respectabili in comuna Smulti, jud. Galati, unde am copilarit dumnezeieste alaturi de sora mea, Lacramioara in familia care mi-a dat atat de multe..., in casa care pentru mine a ramas Raiul. Clasele primare si V-VI, la scoala din comuna, iar cls. VII- VIII, la Sc nr 4 din Tecuci; urmeaza Lic. Ped. C. Negri din Galati, in urma caruia am devenit invatator. Ma intorc in comuna, unde devin invatator implicat in viata scolii, culturala a satului; organizez serbari alaturi de mama mea, educatoare, punem , cu sora mea, piese de teatru in scena cu tinerii din sat, fac parte din grupul vocal al scolii, reprezint comuna in intreceri nationale sportive de amatori la tenis de masa ( premiul cel mai important, locul III, sectiunea 14-19 ani, la Campionatul National de tenis de masa, Oradea, 1977, premiu care aduce tinerilor din comuna o masa de tenis, gratuit. Casatorita in 1981 cu Mihai, ardelean, plec in Ardeal in 1985, cu intreaga familie: sot si doi copii,...
2 poezii, 0 proze
Ibn΄ Arabi
Ibn΄ Arabi este una din personalitățile puternice și excepționale care au marcat gândirea islamică, revigorând-o și dându-i un sens nou. Pentru a înțelege uriașa operă și a o situa într-un cadru adecvat, este necesar să se renunțe la tendința de a separa istoria filosofiei de istoria sufismului, presupunându-le antagonice căci, în cadrul islamului, este imposibil de separat atitudinea reflexivă și experiența mistică. Principalele opere al lui Ibn΄ Arabi sunt cele pe care le-a terminat de redactat în timpul ultimei perioade din viața sa petrecută la Damasc. Ne vom mărgini să cităm numai: 1. \"Cartea revelațiilor de la Mecca referitoare la misterele Regelui (Dumnezeu) și ale reginei (lumea)\", aceasta este o enciclopedie sufi de 560 capitole. 2. \"Monturi de înțelepciune sau înțelepciunea profeților\", în care exprimă principiul unității Existenței. 3. \"Comentariu la Coranul Marelui Învățător\", o sumă de exegeze având ca punct de plecare Cartea Sacră a Islamului, dar și...
0 poezii, 0 proze
IMIv Martinovici
n. 10 mai 1924, Ploiești d. 24 iunie 2005. Poet și traducător. Volume: ”Cercul de aur”, poezii, E.P.L., 1966; ”Ca să fii stea”, poezii, E.P.L.1969; ”Ochii și ploile”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1972 / Premiul A.S. Brașov; ”Pe sub arcada porții negre”, proză, Ed. Albatros, 1972; ”Antologie din lirica românească modernă”, Iugoslavia, 1973; ”Euridice”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1976, Premiul A.S. Brașov; ”Am lăsat graurii să zboare”, proză, Ed. Militară, 1979; ”Întoarcere la Nausicaa”, poezii, Ed. Eminescu, 1979; ”Albastrul flamingo”, proză, Ed. Militară, 1979; ”Eterna auroră”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1981; ”Spre Delfi”, poezii, Ed. Cartea Românească,1986; ”Eupalinos”, versuri, 1996, Verlag Munchen, premiul revistei ”Observator” din Munchen; ”Avatar”, poezii, Ed. Signata, 1999; Traduceri: Rabindranath tagore, ”Grădinarul”, poezii, E.L.U., 1961; C. Aimatov, ”Primul învățător”, proză, E.L.U., 1964; Fr. De la Motte-Fouque, ”Undine”, proză, Ed. Minerva, B.P.T, 1968; Antoine...
1 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
VCVasile Cârlova
A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni – Dolj. 1816- După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. 1827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului...
4 poezii, 0 proze
GCGeorge Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
Învățătură de minte
de George Ene
Boala stă la capătul podului și se ia de trecători. Îi întreabă când pe cei ce coboară, când pe cei ce urcă: \"Nu vreți o porție de amigdalită?\" Celor care-i zic că e mai bine să-și schimbe meseria...
Festivalul Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”
de Ion Diviza
Casa de Cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău, împreună cu „Cenaclul umoriștilor” al instituției, organizează Ediția a VII-a a Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” , în...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 6
de marin badea
Dacă dormi pe saci de cânepă umpluți cu paie, e ca și când ai dormi direct pe câmp. Iar pe câmp dorm numai iepurii. Ei, însă, nici nu dorm de-adevăratelea, ci doar se prefac, căci trebuie să fie...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 12
de marin badea
Bănățenii sunt niște fricoși. Ei abia merg, pâș-pâș, să nu ridice praful uliței, căci ar putea să bage ceilalți de seamă și i-ar urmări cu privirea. Or ei nu vor să fie priviți. Și nici urmăriți....
Poveste scurtă de iarnă
de Danut Gradinaru
Timpul e ca o nălucă/ zboară, zboară să se ducă/ și în goana lui nebună/ trece lună după lună. Se apropie sărbătorile de iarnă cu pași repezi de nici nu ne dăm seama cum trec zilele, una câte una și...
Către nenea Pan, (pi)e(r)ditorul de clone
de Carmen Andreea Anghelina
Nenea Pan, să știi matale că eu n-am vrut să mai vin pe aici, c-așa sunt eu supărăcioasă de felul meu și când mă supăr îmi iau jucăriile și plec acasă, că la mine acasă am mai multe plăci de bază si...
Data viitoare
de cornel marginean
Poate data viitoare ,,Tristetea de a nu fi pacatuit,, ( C. Noica) Traim cu impresia ca din fiecare intamplare a vietii ne invatam minte si ca data viitoare nu vom mai face asa. In realitate aceasta...
ordine în sentimente
de Goea Maria Daniela
astăzi voi face ordine în sentimente un fel de curățenie generală deschid larg porțile inimii să intre aerul de primăvară adun de prin colțuri speranțele ofilite scutur praful de pe amintiri așez în...
Intrebare...
de Gabi P
Eu nu ma plang pe mine de nimic c-as fi prea dur sau poate prea ironic Ii plang pe ceia care, murit-au fiindca asa au vrut mai marii, Ii plang pe cei ce-n crunta suferinta Te-au cautat, dar fara de...
Lexicon umoristic. N - P.
de george geafir
N. N (e)- Negativism literar. N a – Vorbă cu învățătură de minte. N a r c i s – Când iubitul și iubita se întâlnesc în același trup. N a s – Borcan înfundat la rece. N a i – Găuri cu urechi muzicale....