Vasile Cârlova
Poezie
"A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în"
Înserarea
Pe cînd abia se vede a soarelui lumină În vîrful unui munte, pe fruntea unui nor, Și zefirul mai rece începe de suspină Pîn frunze, pe cîmpie
Vasile Cârlova
Ruinurile Târgoviștei
O, ziduri întristate! O, monument slăvit! În ce mărime naltă și voi ați strălucit, Pă când un soare dulce și mult mai fericit Își răvărsa lumina
Vasile Cârlova
Păstorul întristat
Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire cu glas duios Cânta din fluier jos pă verdeață, Sub umbră deasă de pom stufos. De multe
Vasile Cârlova
Rugăciune
Ființă naltă, lungă vedere, Izvor puternic de mângâiere, Pavăză sfântă astui pământ! Dă ascultare, nu-ți fie silă, Unui glas jalnic, ce cere
Vasile Cârlova
